O infecție bacteriană din șase este rezistentă la antibiotice, iar rata rezistenței la medicamente crește rapid, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) publicat luni, în perioada 2018–2023, rezistența la antibiotice a crescut în cazul a peste 40% dintre antibioticele monitorizate, cu o creștere medie anuală între 5% și 15%.
Raportul global privind supravegherea rezistenței la antibiotice a urmărit 22 de antibiotice esențiale utilizate în tratarea infecțiilor provocate de opt dintre cei mai comuni agenți patogeni bacterieni, printre care infecțiile urinare și gonoreea.
Rezistența antimicrobiană (AMR) este considerată de OMS una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății publice din secolul XXI, putând face mult mai dificil tratamentul infecțiilor obișnuite. Principalele cauze sunt utilizarea excesivă și greșită a medicamentelor, ceea ce permite bacteriilor să devină rezistente, dar și igiena precară și lipsa apei curate.
În 2019, rezistența bacteriană la antimicrobiene a provocat direct 1,27 milioane de decese și a contribuit la alte 4,95 milioane de decese la nivel global.
„Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne și amenință sănătatea familiilor din întreaga lume”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere, trebuie să folosim antibioticele responsabil și să ne asigurăm că toți oamenii au acces la medicamentele potrivite, la diagnostic de calitate și la vaccinuri”, a adăugat el.
În Europa, nivelul median al rezistenței la antibiotice a fost de 10,2%, al doilea cel mai scăzut la nivel global și sub media mondială de 17,2%.
Cele mai mari amenințări
Cele mai mari amenințări provin de la bacteriile gram-negative, precum E. coli și Klebsiella pneumoniae, responsabile pentru unele dintre cele mai severe infecții bacteriene. La nivel global, peste 40% dintre tulpinile de E. coli și 55% dintre cele de K. pneumoniae sunt rezistente la tratamentele de primă alegere.
Un alt motiv major de îngrijorare este bacteria care provoacă gonoreea, care a dezvoltat rezistență la toate medicamentele utilizate în tratamentul de primă linie. Antibioticul ciprofloxacină nu mai este eficient, iar azitromicina a fost retrasă din terapia de rutină. Rezistența la azitromicină este cea mai ridicată în Europa, unde atinge aproape 26%.
Pe măsură ce bacteriile devin rezistente la antibioticele uzuale, medicii sunt nevoiți să recurgă la tratamente de ultimă instanță, mai costisitoare și mai greu accesibile, în special în țările cu venituri mici și medii.
Dezvoltarea de noi antibiotice aproape a stagnat, din cauza lipsei unui model de piață profitabil și a stimulentelor reduse pentru companiile farmaceutice.
Pentru a combate această tendință, Comisia Europeană a propus un sistem de „vouchere de exclusivitate” pentru companiile care dezvoltă antibiotice noi, iar Parlamentul European discută introducerea unor recompense la intrarea pe piață și a unui model de plată prin abonament la nivelul UE.
În paralel, inițiative precum Global Antibiotic Research and Development Partnership caută să dezvolte antibiotice noi pe bază non-profit, pentru a proteja sănătatea publică globală.
