Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a avertizat joi, cu privire la posibilitatea unui conflict nuclear dacă Occidentul va continua să pună presiune pe Rusia.
Într-un discurs rostit la Minsk, Lukașenko a declarat că Rusia ar putea fi nevoită să recurgă la arma nucleară dacă se va simți amenințată.
”O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat, până la utilizarea armelor nucleare”, a declarat Lukaşenko, un aliat-cheie al preşedintelui rus Vladimir Putin, la Congresul Adunării Populare a întregului Belarus, scrie Reuters.
Adunarea Populară a întregului Belarus, cel mai înalt organism constituţional al ţării, format din circa 1.200 de delegaţi, urmează să aprobe un concept de securitate naţională actualizat şi o doctrină militară pentru Belarus, care descriu extinderea NATO în fosta Europă de Est comunistă ca fiind un pericol pentru pace. Moscova are un punct de vedere similar.
Lukaşenko a avertizat că, în cazul unei creşteri a tensiunilor interne în Rusia, Moscova ar putea să folosească întregul arsenal.
”Asta va fi apocalipsa”, a declarat Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 nu a fost recunoscută de SUA şi de Uniunea Europeană, după proteste inedite în masă în Belarus de contestare a alegerii sale într-un scrutin considerat de opoziţie ca fiind fraudat de către regim.
Conflictul din Ucraina, vecinul sudic al Belarusului, reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale, a declarat Lukaşenko, acuzând Occidentul că ar încerca să atragă Minskul în acest război.
Deşi Belarusul nu a intervenit direct de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, teritoriul său a fost folosit ca zonă de desfăşurare pentru forţele ruse. De pe teritoriul belarus, Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina din direcţia nordică, iar între timp Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.
Lukaşenko anunță că Moscova nu se va retrage din zonele pe care le-a ocupat în Ucraina
În acelaşi timp, Aleksandr Lukaşenko a declarat că Moscova nu se va retrage din zonele pe care le-a ocupat în Ucraina.
”Ruşii nu vor dispărea din Crimeea (anexată în 2014) sau din regiunile estice” ale Ucrainei (Doneţk şi Lugansk, anexate în 2022), a spus el.
Rusia a mai anexat şi regiunile Zaporojie şi Herson, în sudul Ucrainei, în septembrie acelaşi an, însă, în afară de Crimeea, controlează doar parţial aceste regiuni.
În opinia sa, aceasta înseamnă că a venit timpul pentru discuţii. „Dacă Ucraina vrea să supravieţuiască în calitate de stat, Moscova şi Occidentul ar trebui să cadă de acord asupra unei remize”, a spus el.
Liderii ucraineni insistă însă că războiul va continua până când forţele ruse se vor retrage de pe întregul teritoriu ucrainean, inclusiv din Peninsula Crimeea, în timp ce Moscova susţine că Kievul trebuie să accepte „situaţia din teren”, adică anexarea celor cinci regiuni.
Totodată, preşedintele belarus a afirmat că ţara sa se confruntă cu ameninţări grave, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, care au determinat-o să îşi schimbe postura de securitate şi să permită Rusiei să amplaseze zeci de arme nucleare tactice pe teritoriul său, potrivit Reuters.
