Războiul este în pragul ușii, economia este în moarte clinică, alegerile la nivel european par să dea o lovitură masivă înființării sale — iar acum UE se pregătește pentru ceea ce va fi cea mai cruntă bătălie de până acum: lupta cu finanțele.
Puține lucruri din blocul celor 27 de națiuni sunt la fel de înverșunate precum negocierile asupra bugetului său pe șapte ani, de un trilion de euro, scrie Politico.
Și, cu o Rusie din ce în ce mai agresivă și tensiuni globale în creștere este necesar ca UE să-și orienteze investițiile în așa fel încât să devină mai puternică.
„Bugetul este o politică exprimată în cifre”, a spus Johannes Hahn, comisarul european responsabil de proces.
Și, cel puțin deocamdată, acele politici sunt dominate de război. Invazia Ucrainei de către Rusia din 2022, o țară care vrea să adere la UE și are nevoie de bani pentru a se apăra și a se reconstrui, a schimbat totul.
Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la securitatea pentru care blocul ar trebui să-și cheltuiască banii în primul rând.
Întrebările la care trebuie răspuns până la sfârșitul anului 2027 includ: Cum vor fi strânși banii? Cât ar trebui să fie? Cine ar trebui să-l cheltuiască și pentru ce? Ar trebui guvernele să primească banii fără întrebări sau cu condiții atașate?
Și dacă toate acestea sună obositor, și oficialii abordează deja saga cu un sentiment de trepidare obosită.
„Să nu deschidem cutia Pandorei și să începem deja discuția”, a mărturisit un înalt diplomat al UE, vorbind sub condiția anonimatului, ca toți ceilalți din acest articol, din cauza caracterului confidențial al problemei.
Merkel nu mai este
Bugetul – sau cadrul financiar multianual (CFM) în limbajul UE – este întotdeauna atât de dificil de aprobat, deoarece fiecare cifră trebuie să fie aprobată de toate cele 27 de guverne.
Negocierile, pentru perioada 2028-2034, vor fi chiar mai spinoase decât înainte – iar ultima dată au culminat cu un summit maraton de cinci zile al liderilor după mai bine de doi ani de dus-întors între capitale și reprezentanții acestora la Bruxelles.
„Problema este că de data aceasta nu avem [Angela] Merkel”, a spus un diplomat, referindu-se la fostul cancelar german care și-a făcut obiceiul să negocieze acorduri dure între lideri de la Bruxelles.
Ceea ce ar fi putut să adauge diplomatul este că un lider pe care UE îl mai are, fiind acum cel mai longeviv în bloc, este Viktor Orbán – prim-ministrul Ungariei, care, în calitate de prieten al președintelui rus Vladimir Putin, este dificil pentru UE să accepte să trimită numerar în Ucraina.
Dar nu este doar el. Capitalele de putere ale blocului sunt profund împărțite în ceea ce ar trebui să fie prioritatea lor principală: susținerea industriei lor de arme în fața unui Kremlin din ce în ce mai beligerant sau creșterea investițiilor verzi pentru a atinge obiectivele climatice.
Asta în afară de faptul că aproximativ două treimi din buget sunt cheltuite pentru subvenționarea industriei agricole din bloc și a proiectelor de infrastructură în cele mai sărace regiuni ale Europei.
Apoi mai sunt perspectivele economice, care pot face ca cheltuielile suplimentare să se vândă greu.
Creșterea a scăzut, parțial ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor pentru a reduce inflația. Potrivit Comisiei, economia este de așteptat să crească cu doar 0,9% în acest an și 1,7% în 2025.
„Când există o nevoie foarte urgentă, cum ar fi apărarea în timpul războiului din Ucraina, găsim resursele, dar pentru alte nevoi pe termen lung, care sunt mai puțin vizibile, cum ar fi schimbările climatice, este mult mai dificil să mobilizezi oamenii”, a spus Eulalia Rubio, cercetător la think tank-ul Institutului Jacques Delors.
Țările care se consideră mai puțin afectate de războiul din Ucraina – cum ar fi Spania – sunt împotriva cheltuielilor militare.
„Apărarea nu poate fi singura prioritate, avem nevoie de o abordare echilibrată”, a spus un alt diplomat.
Ar trebui UE să perceapă taxe?
Și se pune întrebarea de unde vin banii.
Majorarea bugetului care în prezent este de aproximativ 1,2 trilioane de euro (1% din PIB-ul blocului) va fi dificilă. Există deja un dezacord puternic cu privire la: de unde să găsim banii suplimentari.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, joi, că sprijină dublarea bugetului multianual al UE, dar este posibil ca aceasta să se confrunte cu o opoziție puternică.
Opțiunea implicită – țările membre care scot mai mulți bani pentru o oală centrală gestionată de Comisie, care este modul în care se formează cea mai mare parte a bugetului – este opusă țărilor conservatoare din punct de vedere fiscal din nordul Europei, așa-numitele frugali.
Alte țări propun noi taxe la nivelul UE percepute de Comisie, inclusiv asupra emisiilor de carbon și a profiturilor multinaționalelor, pentru a genera venituri suplimentare de zeci de miliarde de euro.
Dar visul vechi de zeci de ani al unora ca blocul să-și genereze propriile venituri pentru a-și proteja bugetul de capriciile capitalelor naționale i se opun țările din nordul și estul Europei.
”Este o problemă filozofică”, a spus un oficial al UE, referindu-se la frugali. „Nu vor ca UE să perceapă taxe.”
