Candidații care luptă pentru a deveni următorul președinte al României s-au confruntat într-o dezbatere televizată de trei ore, luni seara, dezbătându-se pe subiecte ce au variat de la viitorul conflictului din Ucraina, drepturile cuplurilor gay și locul țării lor în Uniunea Europeană.
Cetățenii din această țară din Europa de Est, parte a flancului estic al NATO și un aliat puternic al Occidentului, vor merge la urne duminica aceasta pentru a alege un nou președinte, în condițiile în care actualul președinte de centru-dreapta, Klaus Iohannis, își încheie al doilea mandat și un deceniu în funcție, scrie Politico.
Rezultatele alegerilor prezidențiale, care se așteaptă să se decidă pe 8 decembrie, și ale alegerilor parlamentare programate între timp, ar putea determina dacă România va continua să sprijine lupta Ucrainei împotriva Rusiei sau va susține un armistițiu ce ar implica cedarea de teritorii de către Kiev.
Iată patru concluzii din dezbatere:
1. Absențele de marcă dau un impuls extremei drepte
Deși dezbaterea a fost prezentată ca un eveniment important, mai multe absențe de marcă au afectat impactul acesteia.
Premierul României și liderul Social-Democraților, Marcel Ciolacu, favorit în sondaje pentru câștigarea președinției, a lipsit de la dezbatere pentru a se întâlni cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles.
Fostul prim-ministru de centru-dreapta, Nicolae Ciucă, care conduce Senatul României și a fost parte a unei coaliții guvernamentale cu partidul lui Ciolacu, a preferat să se întâlnească cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în loc să participe la confruntarea cu ceilalți candidați.
Absența lor a deschis calea pentru atacuri împotriva lor și a oferit mai mult timp de antenă candidatului de extremă dreapta, George Simion.
2. Candidații consideră că Ucraina trebuie să cedeze teritoriu în schimbul păcii și securității
Majoritatea candidaților din dezbatere au susținut planul președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a negocia pacea în Ucraina, afirmând că nu cred că acest lucru este posibil fără ca Kievul să cedeze unele teritorii Rusiei.
„Este evident că Ucraina nu are resursele necesare pentru a recăpăta toate teritoriile pierdute. Crimea este aproape imposibil de recuperat, iar Donbasul este deja rusificat”, a spus Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, care candidează ca independent.
În schimbul renunțării la teritoriu, Ucraina ar trebui să își păstreze suveranitatea și să rămână pro-occidentală, a adăugat Geoană.
Simion, care conduce Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a spus că i-ar transmite lui Trump că este timpul pentru pace și că ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO.
El a promis că va menține România departe de orice război, dacă va fi ales președinte. Apoi a ridicat o Biblie și i-a provocat pe rivalii săi să o folosească pentru a jura că vor respecta dreptul românilor la pace și liniște. Niciunul nu a făcut acest lucru.
Elena Lasconi, din Uniunea Salvați România, a fost singura candidată care s-a opus ideii ca Ucraina să cedeze teritoriu, afirmând că acest lucru l-ar întări pw președintele rus Vladimir Putin.
„Dacă Ucraina cedează teritoriu, Putin nu se va opri”, a spus ea. „Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război.”
3. Toți sunt pro-UE
Simion a fost portretizat de unii rivali ca un candidat pro-rus și anti-UE.
El a respins această caracterizare în dezbaterea de luni, afirmând că nu a susținut niciodată ideea ca România să părăsească UE și l-a acuzat pe Geoană de minciună atunci când a adus acest subiect în discuție.
„Opțiunea mea este Euro-realismul”, a spus Simion, adăugând că susține o Europă a națiunilor, asemenea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte partidul său.
Însă, el a spus că prețuiește suveranitatea României și nu vrea ca țara să adopte moneda euro.
Lasconi, actualmente primar al unui oraș mic aflat la câteva ore distanță de capitala României, București, a subliniat capacitatea sa de a atrage fonduri europene în timpul mandatului său.
Geoană a criticat actualul guvern pentru că nu a obținut fonduri de coeziune din partea UE, care sprijină dezvoltarea regională și cele mai sărace zone ale Europei, în ultimii trei ani.
4. Căsătoriile între persoane de același sex rămân un subiect tabu în România
Niciunul dintre candidați nu a susținut legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, unii dintre ei folosind dezbaterea pentru a reafirma că aceasta ar trebui să rămână o opțiune doar pentru un bărbat și o femeie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis anul trecut că România nu a respectat drepturile cuplurilor de același sex, nerecunoscând relațiile acestora.
Majoritatea candidaților au susținut însă o formă de parteneriate civile pentru cuplurile de același sex, pentru a le asigura aceleași drepturi ca și cuplurilor heterosexuale în ceea ce privește moștenirea sau vizitele în spitale.
Simion a spus că nu crede că este necesar un parteneriat civil.
„Cred că putem găsi soluții legale fără a inventa un înlocuitor pentru căsătorie, care este temelia societății”, a spus politicianul de extremă dreapta.
Lasconi a fost singura candidată care a susținut pe deplin necesitatea parteneriatelor civile, spunând că o democrație trebuie să protejeze minoritățile. Această declarație a dus la un schimb de replici cu Kelemen Hunor, candidatul partidului minorității maghiare.
„Nu confundați minoritățile etnice cu minoritățile sexuale”, i-a spus Kelemen Lasconi.
„Și ele sunt minorități”, i-a răspuns Lasconi.
