Președintele ultranaționalist aspirant la funcția de președinte al României, George Simion, are două modele de urmat în speranța că acestea vor oferi o formulă câștigătoare: Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele ales al SUA, Donald Trump.
„Suntem oarecum un partid trumpist”, a spus liderul de 38 de ani al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), adăugând însă că „nu este întâmplător că sunt fericit că partidul meu se află în aceeași familie politică cu Meloni.”
Prim-ministrul de dreapta al Italiei a restaurat „speranța pentru italieni… în proiectul european”, a spus Simion într-un interviu pentru POLITICO.
„Ceea ce am văzut este… o ‘Melonizare’ a Europei”, a adăugat el.
Iar acum, a continuat Simion, „credeți-mă, va exista și o Simionizare”.
Românii se vor prezenta la urne duminică pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, în care 13 candidați se vor confrunta între ei. Aceste alegeri au loc într-un moment crucial pentru România, care se confruntă cu un deficit semnificativ și cu războiul în desfășurare al Rusiei în Ucraina, care are loc la granițele țării.
În joc este poziționarea României în cadrul Uniunii Europene, o victorie a lui Simion având potențialul de a înclina echilibrul de putere din blocul comunitar spre dreapta și de a întări o tendință mai largă a democrațiilor care se orientează spre politica de extremă dreapta.
În ciuda istoriei sale zbuciumate din punct de vedere al corupției, Bucureștiul a fost mult timp văzut ca un partener de încredere al NATO și un bastion al UE în regiune.
Asemănările cu Meloni
Simion, care și-a început cariera politică agitant pentru unificarea României cu Moldova și care se află în prezent pe locul doi în sondaje, după prim-ministrul centrul-stâng Marcel Ciolacu, a promis să rămână loial NATO și să lucreze pentru reforma Uniunii Europene din interior, în cazul în care va fi ales. Aceasta este o tactică similară adoptată de Meloni după victoria sa electorală de anul trecut.
Însă alți candidați, inclusiv Elena Lasconi, o candidată reformistă care se află într-o cursă strânsă cu Simion, l-au etichetat drept „extremist”.
AUR a câștigat popularitate în timpul pandemiei Covid-19 printr-o platformă anti-vaccin, iar partidul a fost criticat în 2022 după ce a numit educația obligatorie despre Holocaust în școlile din România „un subiect minor”.
Conducerea partidului nu se lasă descurajată, însă, pe măsură ce vânturile politice globale suflă tot mai mult spre dreapta.
„Chiar dacă suntem conservatori, lucru care nu este pe placul establishmentului de la Bruxelles, chiar dacă credem în multe dintre valorile în care crede președintele Trump”, a spus Simion, „noi credem, de asemenea, că avem nevoie de o Europă puternică și unită.”
Politicianul a insistat că „va lucra împreună” cu partidele principale din UE dacă va fi ales, punând pe lista sa de priorități aderarea completă a României la zona Schengen fără vize, susținerea unui executiv UE ales direct și creșterea producției industriale în blocul comunitar.
Simion vrea să ne ”salveze” de UE
Însă, spre deosebire de Meloni, Simion a declarat deschis că ar combate Bruxelles-ul chiar dacă acest lucru înseamnă încălcarea regulilor Uniunii Europene, o mișcare mai asemănătoare cu liderii populisti din Ungaria și Slovacia, Viktor Orbán și Robert Fico.
„Aș fi un mincinos dacă aș spune că am respecta legislația UE”, a spus el.
„Dacă mâine [apare] o nouă lege pe care nu am votat-o… sau legi care nu sunt bune pentru România”, a adăugat el, „voi încerca să folosesc toate puterile mele pentru a opri ceea ce dăunează poporului meu.”
Între timp, Simion s-a angajat să suspende ajutorul militar acordat Ucrainei, al cărei guvern i-a interzis liderului să viziteze țara din cauza promovării „ideologiei unioniste”, la fel ca Moldova vecină.
