Anularea unui scrutin electoral între două tururi de vot reprezintă o decizie fără precedent, dar Curtea Constituțională a României a decis că este esențial pentru protejarea democrației împotriva atacurilor externe, scrie Politico.
Decizia instanței de a anula alegerile prezidențiale din România a aruncat țara în haos, nu este clar unde se va opri această tulburare.
Ce se întâmplă?
Duminică, românii urmau să voteze în al doilea tur al alegerilor pentru alegerea noului președinte. Aceștia aveau de ales între doi candidați: primărița dintr-un oraș mic de centru-dreapta, Elena Lasconi, și Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta care a fost propulsat din anonimat în fruntea primului tur de vot, pe 24 noiembrie.
Vineri, Curtea Constituțională a României a decis că primul tur al alegerilor a fost atât de grav afectat — de o presupusă operațiune rusă de influențare a rezultatului — încât întregul proces trebuie anulat și reluat de la capăt.
Președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, a fost nevoit să își prelungească mandatul, candidații politici încearcă să se regrupeze și să își pregătească campaniile costisitoare pentru a le relua, iar milioane de alegători se întreabă dacă pot avea încredere în procesul electoral.
Nu a fost stabilită încă o dată pentru noile alegeri — dar acest lucru va trebui să se întâmple curând.
Cum am ajuns aici?
Cu doar o lună în urmă, Georgescu era aproape necunoscut în propria țară, fără susținerea vreunui partid și cu un profil scăzut în mass-media tradiționale.
Dar totul s-a schimbat în ultimele două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Aproape 25.000 de conturi pro-Georgescu de pe TikTok au intrat în acțiune, într-o încercare coordonată, spun analiștii români, de a influența rezultatul alegerilor în favoarea acestuia.
Președintele Iohannis, care provine dintr-un alt partid de centru-dreapta, a primit dovezi din partea serviciilor secrete care arătau că atât actori statali, cât și non-statali au interferat în alegeri, iar Rusia a fost numită responsabilă pentru o serie de atacuri hibride agresive. Statele Unite au susținut concluziile privind implicarea Rusiei.
Acționând pe baza acestor informații, Iohannis a declasificat dosare secrete care susțineau că Georgescu ar fi beneficiat ilegal de promovare electorală extinsă în perioadele când campania era interzisă. Documentele arătau că campania sa primise sprijin financiar din străinătate, în ciuda faptului că el declarase că nu cheltuise nimic pentru aceasta.
Curtea Constituțională a fost inundată cu un val de solicitări pentru anularea alegerilor, având în vedere rapoartele de intelligence declasificate. Vineri după-amiază, instanța a fost de acord.
Informațiile „că această campanie a fost susținută ilegal” l-au adus pe Iohannis la concluzia că „Avem de-a face cu o chestiune de securitate națională”, a declarat președintele într-un discurs televizat vineri seara.
Ce este în joc?
În România, aceste alegeri au fost văzute ca o luptă între Est și Vest.
Într-o țară unde amintirile dictaturii comuniste sunt încă vii, alegerea părea pentru mulți votanți una existențială.
Lasconi, pro-europeană, se bucura de susținerea partidelor tradiționale de centru, în timp ce Georgescu era susținut de trei grupuri de extremă dreapta, două dintre ele intrând recent în parlament.
Pozițiile sale față de NATO și UE — fiind extrem de critic față de implicarea României în ambele organizații — au stârnit temeri că ar putea distruge alianțele de vest ale țării și ar putea întoarce România către Moscova.
A lăudat liderul rus Vladimir Putin ca lider și patriot, și a promis să pună capăt tuturor ajutoarelor României către Ucraina, ceea ce ar reprezenta un pas uriaș într-un moment crucial pentru Kiev.
Chiar și așa, milioane de români au fost atrași de campania tradiționalistă a lui Georgescu și erau pregătiți să îl voteze în al doilea tur duminică, în fața Elenei Lasconi.
A câștigat mai mult de 2,1 milioane de voturi în primul tur, concurând cu alți șapte candidați principali, după ce și-a afișat credințele în structuri de familie tradiționale și în credința ortodoxă română.
Georgescu spune acum că este victima unei conspirații a elitei politice pentru a-l menține în afara puterii și a sabota voința poporului, asemănându-și tratamentul cu cel al lui Donald Trump din partea establishmentului din Statele Unite.
Chiar și principala sa adversară, Lasconi, a denunțat decizia instanței, spunând că democrația din România este „călcată în picioare” de stat. Georgescu a folosit aceeași frază.
Riscul deciziei instanței este acela că mai mulți alegători români ar putea pierde acum încrederea în sistemul politic al țării.
Deși centrul Bucureștiului era calm vineri seara, pe străzi se afla o prezență puternică a poliției. Competiția a atras demonstrații publice din partea a mii de persoane în ultimele zile.
