George Simion călărește un val de nemulțumire generat de încetinirea creșterii economice, inflația ridicată și inegalitățile adânc înrădăcinate – o combinație care l-ar putea propulsa duminică în Palatul Cotroceni.
Însă agenda sa radicală, naționalistă și adesea contradictorie, îi sperie deja pe investitori, care se tem că ar putea arunca România într-un haos economic și financiar și mai profund, scrie Politico.
„Am ajuns la limită. Nu mai putem continua în acest fel”, a declarat Valentin Tătaru, economist la ING România.
Instabilitate politică și piețe nervoase
Scena politică românească a fost zguduită la finalul anului trecut, când principalele partide tradiționale — PSD și PNL — au fost eclipsate de ascensiunea spectaculoasă a lui Călin Georgescu, candidat ultranaționalist, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Ulterior, Georgescu a fost exclus din cursă, în urma unor acuzații privind finanțări nedeclarate și suspiciuni de interferență rusă.
După victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor reluate pe 4 mai, investitorii au început să vândă masiv obligațiuni românești și să parieze împotriva leului. Banca ING estimează că Banca Națională a fost nevoită să cheltuiască aproape 10% din rezervele valutare, pentru a limita deprecierea monedei naționale față de euro.
Deficite gemene, creștere slabă, risc de retrogradare
După un deceniu de creștere solidă, întrerupt de pandemia COVID-19, România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de aproape 9% din PIB și un deficit comercial de 10%.
Aceste deficite duble implică o dependență de capital străin. Dacă fluxurile externe de finanțare se opresc, leul și nivelul de trai vor avea serios de suferit. Inflația, care a atins un vârf de 15% în 2022, este în continuare ridicată (aproape 5% în 2025), iar creșterea economică a fost de doar 0,8% anul trecut.
Agenția de rating S&P a avertizat că datoria suverană a României ar putea fi retrogradată la nivelul „junk” (nerecomandat pentru investiții), dacă situația se deteriorează. Toate cele trei mari agenții — S&P, Moody’s și Fitch — mențin România la cel mai jos nivel de investiție posibil, iar o retrogradare ar crește imediat costurile de împrumut.
Agenda economică populistă a lui Simion agită piețele
Pentru a se încadra în regulile fiscale ale Uniunii Europene și a menține accesul la fonduri europene, România trebuie să își reducă drastic deficitul. În loc de măsuri de ajustare, Simion a propus o agendă populistă, cu promisiuni considerate nerealiste.
În campanie, a promis construcția a un milion de locuințe la prețul de doar 35.000 euro fiecare — un plan de care s-a dezis ulterior, recunoscând că nu este fezabil.
De asemenea, Simion a spus că este inspirat de liderul libertarian al Argentinei, Javier Milei, dar a afirmat, într-un interviu pentru Politico, că dorește naționalizarea participațiilor deținute de OMV în sectorul energetic:
„Privatizările au mers foarte prost și oamenii sunt frustrați. Vom negocia cu OMV.”
Simion a mai anunțat că, dacă va câștiga, îl va numi pe Călin Georgescu prim-ministru, în ciuda faptului că acesta a fost exclus din cursă.
Anti-sistemul câștigă teren
Potrivit Poll of Polls realizat de Politico, Simion, liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), se află în fața lui Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, cu un mesaj clar anti-establishment.
„Oamenii sunt extrem de nemulțumiți de clasa politică. E o campanie dominată de retorica anti-sistem”, a declarat Anton Pisaroglu, consultant politic și fost candidat.
Inegalități regionale profunde și capitalizarea lor politică
După boom-ul economic din ultimii ani, inegalitățile regionale au crescut, iar resentimentul social a fost exploatat de AUR. Potrivit Eurostat, regiunea București a fost a șasea cea mai bogată din UE în 2023, în termeni de PIB per capita ajustat la paritatea de cumpărare — peste Hamburg sau Berlin.
În contrast, nord-estul României rămâne printre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene.
„Cu cât te îndepărtezi mai mult de cartierele bogate din marile orașe, cu atât sunt mai multe voturi pentru Simion și voturi de protest”, spune Sorina Cristina Soare, politolog la Universitatea din Florența.
O analiză a rezultatelor din primul tur arată că, în medie, circumscripțiile câștigate de Simion aveau 1.931 pacienți per medic, în timp ce în zonele câștigate de Dan raportul era de 725 pacienți per medic.
