27.1 C
București
marți, iulie 1, 2025

Zborul în noua eră a conflictelor – zonele fierbinți care deviază rutele și lasă piloții „orbi”

Primul indiciu că ceva nu era în regulă a apărut când ceasul de pe bordul avionului a început să meargă înapoi. Aeronava survola la mare altitudine spațiul aerian al Israelului, iar echipajul a observat imediat problema și a verificat semnalul GPS.

Instrumentele interne indicau că zboară la doar 1.500 de picioare (aproximativ 450 m) — mult sub altitudinea reală de croazieră de 38.000 de picioare (aprox. 11.500 m).

Câteva secunde mai târziu, alarmele au început să sune, iar luminile de avertizare s-au aprins în întreg cockpitul.

„Sistemul de evitare a coliziunilor cu terenul a intrat în funcțiune, avertizându-ne că ne îndreptăm spre un impact cu relieful muntos”, spune pilotul.

După ani de antrenament, echipajul știa că trebuie să tragă imediat de manșă în sus în asemenea cazuri. De data aceasta însă, pilotul nu a reacționat.

Echipajul era pregătit pentru astfel de alarme „eronate” și, din experiență, știa că avionul zbura în siguranță. Pilotul — care lucrează pentru o companie aeriană britanică pe zboruri lungi — a spus că a fost vorba despre GPS spoofing, una dintre riscurile tot mai frecvente cu care se confruntă industria aviatică într-o lume în care războiul devine tot mai prezent, iar diplomația globală se fracturează.

Vorbind sub anonimat pentru The Guardian, pilotul a descris incidentul drept tulburător, deși siguranța pasagerilor nu a fost compromisă. Cu toate acestea, a exprimat îngrijorarea că astfel de evenimente îi pot face pe piloți să devină mai puțin încrezători în sistemele pe care s-au bazat decenii întregi.

„Ești antrenat să te simți inconfortabil când nu acționezi, și exact asta am simțit.”

Zborul prin conflicte

De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, lumea a asistat la o creștere accentuată a conflictelor de stat. Potrivit unor estimări, proporția globului afectată de război a crescut cu 65% din 2021 încoace — o suprafață de aproape două ori mai mare decât India. Printre cele mai afectate zone: Ucraina, Orientul Mijlociu, Myanmar și Africa Centrală.

Pe măsură ce culoarele aeriene sigure devin tot mai puține și mai înguste, companiile aeriene sunt forțate să devieze zboruri sau să anuleze complet unele rute.

Companiile aeriene occidentale sunt interzise din a survola spațiul aerian al Rusiei, ceea ce înseamnă rute mai lungi, timp suplimentar de zbor și costuri mai mari.

De exemplu, British Airways și Virgin Atlantic au anulat zborurile directe Londra–Beijing din acest motiv.

Altele, care ocolesc Rusia trecând prin Orientul Mijlociu, se expun altor riscuri, în contextul în care regiunea este din ce în ce mai activă militar. Piloții au raportat că au văzut din cabină rachete și drone zburând la mică distanță de aeronavele comerciale.

Reacții rapide la conflicte bruște

Apariția bruscă a unor conflicte — cum s-a întâmplat recent când tensiunile dintre Israel și Iran au escaladat — forțează companiile aeriene să reacționeze imediat.

De exemplu, luni, în timp ce Iranul lansa o salve de rachete către o bază americană din Qatar, peste 20 de zboruri au fost deviate din zona aglomerată dintre Dubai și Doha.

Efectele unor astfel de atacuri sau închideri de spațiu aerian se resimt la nivel global: Qantas a fost nevoită să devieze două zboruri aflate deja în aer, iar Air India a suspendat toate cursele spre America de Nord și Europa, din cauza rutei tot mai înguste dintre India și Occident. Alte sute de zboruri au fost anulate complet.

Costuri mai mari și emisii mai ridicate

Aceste reconfigurări impun costuri suplimentare atât pentru companiile aeriene, cât și pentru mediu.

De exemplu, zborurile între Helsinki și Tokyo durează acum cu până la trei ore și jumătate mai mult decât înainte de războiul din Ucraina, afirmă Viktoriia Ivannikova, profesor asistent în management aviatic la Dublin City University.

„Rute mai lungi înseamnă consum mai mare de combustibil și emisii mai mari de CO₂.”

Cercetările ei arată că, pe anumite rute Europa–Asia, costurile au crescut cu 19%–39%, iar emisiile cu 18%–40%.

Ivannikova atrage atenția și asupra riscului real de lovire a avioanelor de rachete sau drone.

În 2014, prăbușirea zborului MH17 al Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei a fost unul dintre primele avertismente — dovezile au arătat că separatiștii pro-ruși au confundat avionul civil cu o aeronavă militară.

Zborul în epoca conflictelor globale nu mai este doar o chestiune de logistică sau planificare. Este o cursă contra riscurilor invizibile, într-un spațiu aerian tot mai periculos și imprevizibil.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.