Rata anuală a inflaţiei din România va înregistra o creștere semnificativă în lunile următoare, potrivit raportului publicat de Banca Naţională a României.
Această evoluție este determinată de efectele tranzitorii ale expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică și de majorarea TVA și accizelor, care va intra în vigoare la 1 august 2025.
Banca centrală estimează că inflația va urca temporar peste valorile prognozate anterior pentru orizontul scurt de timp.
Politica monetară: BNR menține dobânda de referință la 6,5%
În ședința de marți, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea:
- ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an,
- facilității de creditare (Lombard) la 7,50%,
- facilității de depozit la 5,50%,
- și a nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii.
Efectele pachetului fiscal: presiune pe cerere, impact pe curs și deficitul de cont curent
Potrivit BNR, pachetul de măsuri fiscal-bugetare din august va avea un efect dezinflaționist pe termen mediu, influențând cererea agregată și favorizând corecția deficitului de cont curent. Acest context poate aduce efecte pozitive asupra costurilor de finanțare și asupra cursului de schimb al leului.
Riscuri externe și incertitudini economice
Riscurile majore la adresa activității economice și a inflației provin din:
- conflictul din Ucraina,
- situația tensionată din Orientul Mijlociu,
- politica comercială a SUA și reacțiile altor economii.
În acest context, absorbția fondurilor europene (în special prin programul Next Generation EU) este esențială pentru atenuarea impactului negativ al măsurilor fiscale și geopolitice.
Evoluția inflației: accelerare în mai, tendințe mixte pe segmente
- Inflația anuală a crescut la 5,45% în mai 2025, față de 4,85% în aprilie.
- Inflația CORE2 ajustat a urcat la 5,4%, întrerupând trendul descendent.
- Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut la 5,4% în mai.
Accelerarea a fost determinată de creșteri ale prețurilor la alimente și energie, care au depășit reducerile de preț la combustibili și tutun.
Economia: stagnare în T1 2025, presiuni pe cerere și comerț exterior
- PIB a stagnat în T1 2025, iar creșterea anuală a scăzut la 0,3%.
- Cererea internă a crescut, susținută de investiții.
- Consumul gospodăriilor a încetinit, dar rămâne motorul principal al PIB.
- Exportul net a avut un impact negativ crescut, ceea ce a dus la un deficit comercial și de cont curent în creștere.
Evoluții sectoriale: construcții, industrie și comerț
- Construcțiile au intrat ușor în teritoriu negativ.
- Producția industrială a continuat să scadă.
- Exporturile au scăzut mai accentuat decât importurile, accentuând deficitul comercial.
- Serviciile pentru populație au revenit după o scădere anterioară.
Piața muncii: scădere a efectivului salariaților, dar intenții de angajare în creștere
- Numărul salariaților a scăzut în martie și aprilie.
- Rata șomajului BIM a coborât în perioada aprilie-mai, după o creștere în T1.
- Intențiile de angajare au rămas ridicate, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut.
- Salariile au continuat să crească într-un ritm de două cifre, iar costurile cu forța de muncă în industrie au crescut puternic (până la 21,8%).
Piețele financiare: detensionare și întărirea leului
- Cotațiile din piața monetară s-au redus ușor în T2, pe fondul calmării mediului politic.
- Randamentele titlurilor de stat s-au corectat după creșterile din mai.
- Leul s-a întărit față de dolarul american și a avut o ușoară apreciere și față de euro.
