Trei state G7 – Franța, Marea Britanie și Canada – și-au anunțat intenția de a recunoaște statul Palestina. Acest lucru este așteptat să se întâmple în septembrie, când se va întruni Adunarea Generală a ONU.
Noua campanie pentru recunoașterea Palestinei este condusă de președintele francez Emmanuel Macron.
Franța, împreună cu Arabia Saudită, a organizat o conferință la ONU în perioada 28-30 iulie, menită să reia procesul de pace dintre Israel și Palestina și să reînvie principiul „două state pentru două popoare”, adică ideea de împărțire a teritoriului Palestinei istorice între un stat evreu și unul arab.
„Două state pentru două popoare”
Conferința a dus la adoptarea Declarației de la New York. Printre altele, aceasta condamnă în mod direct atacul terorist Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și cere ca Hamas să renunțe la puterea din Fâșia Gaza, să elibereze toți ostaticii israelieni și să depună armele.
Acesta este primul document cu astfel de prevederi semnat de toate cele 22 de state membre ale Ligii Arabe, inclusiv Qatar, principalul sponsor al Hamas (aripa politică a organizației își are sediul acolo).
Declarația de la New York a fost semnată și de toate cele 27 de țări ale UE și de alte 17 state. Două țări cheie în conflict, Israelul și Statele Unite, nu au participat la conferință.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că va recunoaște un stat palestinian doar dacă nu va exista un armistițiu în Fâșia Gaza până în septembrie.
Practic, el a cerut ca Israelul să înceteze unilateral luptele – chiar dacă Hamas continuă să țină ostatici israelieni.
Nu doar oficialii israelieni, ci și fosta ostatică Emily Damari (o cetățeană israeliano-britanic care și-a pierdut două degete în captivitatea Hamas) l-au acuzat pe Starmer că „recompensează teroarea”.
Israelul acuză Franța, Marea Britanie și Canada că validează Hamas
Israelul, prin intermediul prim-ministrului Benjamin Netanyahu, al ambasadorului la ONU Danny Danon și al altor oficiali, acuză Franța, Marea Britanie și Canada că sunt validează Hamas.
Teroriștii nu trebuie să elibereze ostatici, să dezarmeze sau să recunoască Israelul – trebuie doar să reziste până în septembrie și vor primi legitimitate suplimentară. Interesul lor direct este de a perturba negocierile de încetare a focului – ceea ce au și făcut pe 24 iulie, chiar înainte de anunțul public al lui Macron privind recunoașterea Palestinei.
Contraargumentul lui Macron, Starmer, prim-ministrului canadian Mark Carney și al altor susținători ai recunoașterii palestiniene este că Gaza este o catastrofă umanitară care necesită măsuri dramatice pentru a fi depășită.
Există foamete în Fâșie: Israelul a expulzat misiunile umanitare ale ONU de acolo, iar Fondul Umanitar American pentru Gaza, care trebuia să le înlocuiască, în mod clar nu reușește să distribuie ajutoare.
Deciziile luate de Macron, Starmer și Carney sunt în mare parte interne: în Franța, Regatul Unit și Canada, opinia publică este din ce în ce mai înclinată să condamne acțiunile Israelului și să sprijine mișcarea palestiniană.
Astfel, în Regatul Unit, conform unui sondaj YouGov realizat la sfârșitul lunii iulie, 37% simpatizează mai mult cu partea palestiniană, în timp ce 15% simpatizează cu partea israeliană (în același timp, printre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, 15% au declarat că atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie a fost justificat).
