China a lansat sâmbătă exerciții militare în jurul Taiwanului ca un „avertisment” pentru forțele separatiste, într-un răspuns furios , dar așteptat scrie Reuters.
Ministerul Apărării taiwanez a informat într-un comunicat că a „detectat succesiv 42” de incursiuni „începând cu ora 09:00 (01:00 GMT)” sâmbătă, anunță AFP.
Printre aceste incursiuni, 26 de avioane de război au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan, a menţionat ministerul în comunicatul său.
Potrivit aceluiaşi document, la manevre au participat şi opt nave chineze, despre care Beijingul a spus că vizează simularea „condiţii reale de luptă”.
Ministerul taiwanez a transmis totodată că „armata naţională monitorizează şi foloseşte metode de recunoaştere pentru a controla strict” situaţia, adăugând că a trimis avioane şi nave.
China a anunţat sâmbătă dimineaţă că a lansat „patrule aeriene şi maritime comune şi exerciţii militare navale şi aeriene în jurul insulei Taiwan”, potrivit agenţiei oficiale de ştiri Xinhua, care a citat un purtător de cuvânt al armatei.
Aceste manevre au loc după ce vicepreşedintele taiwanez William Lai a făcut escale la New York şi la San Francisco, înainte şi după o vizită a sa în Paraguay.
O provocare iraţională
Ministerul Apărării din Taiwan: Manevrele militare ale Chinei, „o provocare iraţională”
Ministerul Apărării din Taiwan a exprimat „condamnarea fermă” a manevrelor militare comune aeriene şi maritime pe care China le-a început sâmbătă în jurul insulei, numindu-le o „provocare iraţională”, potrivit unui comunicat postat pe site-ul său şi citat de EFE.
Ministerul a informat că „va trimite forţe adecvate pentru a face faţă situaţiei” şi că „va apăra libertatea, democraţia şi suveranitatea teritoriului prin acţiuni concrete”.
Instituţia de forţă a mai subliniat că în ultimii ani China a „trimis în continuu avioane şi nave pentru a hărţui Taiwanul”, „dăunând securităţii regionale”.
De data aceasta, Beijingul „a profitat de un pretext pentru a începe un exerciţiu militar” care „dovedeşte mentalitatea militaristă şi natura hegemonică” a Chinei, a transmis ministerul de la Taipei.
Potrivit ministerului, Taipeiul a răspuns prin ”reglarea fină” a sistemelor de rachete şi monitorizarea de către forţele armate a raidurilor efectuate de avioane şi nave chineze, care au devenit obişnuite în ultimele luni.
Partidul de guvernământ taiwanez: China încearcă să influenţeze alegerile din ianuarie cu aceste manevre
Partidul Democrat Progresist (PDP), la guvernare în Taiwan, a apreciat sâmbătă că, în afară că încearcă să pună presiune asupra insulei, manevrele militare ale Chinei au ca scop şi influenţarea alegerilor din Taiwan, care urmează să aibă loc în ianuarie, transmite Reuters.
Taiwanezii sunt hotărâţi să se apere şi nu vor ceda niciodată ameninţărilor cu forţa, a transmis la rândul său Consiliul pentru Afaceri Continentale însărcinat cu elaborarea politicilor guvernului taiwanez cu privire la China.
Beijingul ar trebui să înceteze să mai folosească forţa şi intimidarea şi să înceapă dialogul, a transmis consiliul într-un comunicat.
„Republica Chineză, Taiwanul, este o ţară suverană şi are dreptul legitim şi legal să poarte interacţiuni diplomatice normale cu ţările prietene”, a adăugat Consiliul pentru Afaceri Continentale în comunicatul său, folosind numele oficial al insulei.
În fine, biroul prezidenţial taiwanez a transmis sâmbătă că armata şi echipa de securitate naţională ale Taiwanului „înţeleg în totalitate” activităţile armatei Chinei şi a adăugat că R.P. Chineză „îşi ignoră responsabilităţile internaţionale” cu astfel de ameninţări.
Manevrele militare lansate sâmbătă de China în jurul Taiwanului se doresc a fi un „avertisment sever”, potrivit presei de stat de la Beijing, după ce autorităţile chineze au protestat împotriva celor două escale în Statele Unite ale vicepreşedintelui William Lai, considerat favorit la următoarele alegeri prezidenţiale taiwaneze care vor avea loc în luna ianuarie.
China nu-l agreează deloc pe Lai pentru unele comentarii făcute mai demult, când s-a autointitulat „lucrător pentru independenţa Taiwanului”. Pe parcursul campaniei, însă, el s-a angajat să păstreze statu quo-ul şi s-a oferit în mod repetat să poarte discuţii cu Beijingul.
