Analiza revoluționară a ADN-ului din sângele lui Adolf Hitler a scos la iveală descoperiri extraordinare despre originea dictatorului și posibilele sale probleme de sănătate, scrie BBC.
Testele științifice minuțioase realizate de o echipă internațională de experți au reușit să demonteze un zvon vechi privind o eventuală ascendență evreiască a lui Hitler (nu avea) și să determine că acesta suferea de o afecțiune genetică ce influențează dezvoltarea organelor sexuale — toate acestea pornind de la o bucată de material pătată cu sânge.
În timp ce titlurile senzaționaliste s-au concentrat pe întrebări precum dacă dictatorul nazist avea micropenis sau un singur testicul, descoperirile mult mai serioase arată că ADN-ul său prezenta scoruri „foarte ridicate” — în top 1% — pentru predispoziții la autism, schizofrenie și tulburare bipolară.
Înseamnă asta că Hitler avea aceste afecțiuni neurologice? Categoric nu, spun experții — nu reprezintă un diagnostic. Totuși, au apărut îngrijorări legate de stigmatizare și de etica unor astfel de cercetări, ridicând întrebarea: ar fi trebuit realizate aceste teste?
„M-am frământat mult în legătură cu asta”, spune prof. Turi King chiar în primele minute ale documentarului difuzat sâmbătă pe Channel 4, Hitler’s DNA: Blueprint of a Dictator.
Experta în genetică a declarat pentru BBC că, atunci când a fost invitată să participe la proiect acum câțiva ani, era foarte conștientă de implicațiile studierii ADN-ului unei figuri precum Adolf Hitler — „Nu mă interesează senzaționalismul”.
Unde s-a găsit ADN-ul lui Hitler
Însă, afirmă ea, oricum cineva ar fi realizat aceste teste într-o zi, iar sub supravegherea ei putea garanta rigoarea academică și toate „cavalele și limitările necesare”.
Prof. King nu este străină de proiectele sensibile: ea a condus investigația genetică ce a confirmat identitatea scheletului regelui Richard al III-lea, găsit sub un parcaj din Leicester în 2012.
Bucata de material însângerat — veche acum de 80 de ani — a fost tăiată din canapeaua din buncărul subteran al lui Hitler, unde acesta s-a sinucis când forțele aliate au intrat în Berlin la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Colonelul american Roswell P. Rosengren a luat materialul ca trofeu de război, iar astăzi acesta este expus într-un muzeu din Gettysburg, SUA.
Oamenii de știință sunt încrezători că sângele aparținea cu adevărat lui Hitler, deoarece au putut potrivi perfect cromozomul Y cu o mostră ADN aparținând unei rude de sex masculin, colectată cu un deceniu înainte.
Prima dată când ADN-ul lui Hitler este identificat
Rezultatele — aflate acum în proces de evaluare academică — sunt cu adevărat fascinante. Este pentru prima dată când ADN-ul lui Hitler este identificat, iar de-a lungul a patru ani cercetătorii au reușit să îi secvențieze genomul pentru a înțelege structura genetică a unuia dintre cei mai cumpliți tirani ai istoriei.
Cert este, spun experții, că Hitler nu avea origine evreiască — un zvon răspândit încă din anii 1920.
O altă descoperire-cheie este că suferea de sindromul Kallmann, o boală genetică ce poate afecta pubertatea și dezvoltarea organelor sexuale. Aceasta poate provoca micropenis și testicule necoborâte — zvonuri care circulau deja despre Hitler, inclusiv în cântecele britanice din perioada războiului.
Sindromul Kallmann poate afecta și libidoul, lucru deosebit de interesant, spune istoricul Alex Kay de la Universitatea Potsdam, prezent în documentar.
„Ne spune multe despre viața lui privată — sau, mai bine zis, despre faptul că nu avea practic viață privată”, explică el.
Istoricii au dezbătut de mult timp de ce Hitler era complet devotat politicii, aproape în totală absență a unei vieți personale, iar acest lucru ar putea reprezenta o piesă de puzzle.
Astfel de descoperiri sunt, spun experții, cele care fac cercetarea atât de fascinantă și utilă. După cum spune prof. King: „întâlnirea dintre istorie și genetică”.
