Radu Miruţă, propus de USR pentru preluarea Ministerului Apărării Naţionale, susţine că, în calitate de ministru al Economiei, a reglementat în şedinţa de Guvern din această săptămână plata unei datorii istorice de 10 milioane de dolari pe care România o avea faţă de Statele Unite ale Americii, pentru bumbacul-fibră importat în anii ’90, afirmând că a scos „de sub preş” o obligaţie ascunsă timp de 33 de ani şi că acest demers reprezintă un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internaţional.
„În 1992 s-a dat în România un mare tun: aşa-numita Afacere a bumbacului. Unii au tras ţepe şi s-au îmbogăţit, iar statul român a rămas şi bun de plată, şi cu o ruşine diplomatică pe termen lung. Timp de 33 de ani, decidenţii au împins această mizerie sub preş. Astăzi, am scos-o la lumină”, afirmă ministrul Radu Miruţă într-o postare pe o reţea de socializare.
Deputatul USR de Gorj, propus de partid pentru funcţia de ministru al Apărării Naţionale, post rămas vacant după demisia lui Ionuţ Moşteanu, aminteşte că la începutul anilor ’90, Guvernul României a contractat un împrumut în bumbac din SUA, în valoare de 10 milioane de dolari, pentru a sprijini cu materie primă firme româneşti „alese pe sprânceană”.
„Bumbacul a fost livrat, firmele s-au închis, datoria nu a fost returnată. România a rămas cu obligaţia neplătită. Dincolo de istorie şi de vinovaţi, România este aceeaşi ţară, cu acelaşi tricolor şi cu milioane de oameni cinstiţi. Iar imaginea noastră externă nu este un detaliu: este ceva ce trebuie apărat. Ca ministru al Economiei, în şedinţa de Guvern din această săptămână, am făcut un gest firesc pentru o Românie care se vrea respectată: am adus o piesă importantă de legislaţie la nivelul anului 2025 şi am scos de sub preş o datorie istorică”, afirmă Miruţă.
Ministul spune că, deşi poate părea „un demers tehnic”, „în realitate”, este „despre respect, corectitudine şi bun-simţ”.
„În primul rând, am reglementat plata unei datorii istorice către Statele Unite ale Americii, pentru bumbacul-fibră importat în anii ’90. O datorie veche de peste 30 de ani, asumată de statul român în 1992, pe care astăzi o putem achita corect, transparent şi cu demnitate. Este un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internaţional. În plus, am introdus în legislaţie o corecţie greu de explicat că lipsea în 2025: definirea clară a fibrei optice. De ce contează? Pentru că fibra optică este coloana vertebrală a comunicaţiilor moderne, inclusiv a infrastructurii critice, precum reţelele energetice. Cine o utilizează trebuie să o facă responsabil şi să plătească redevenţele cuvenite statului, adică tuturor cetăţenilor”, explică Radu Miruţă.
El mai spune că cele două măsuri au „o legătură clară: corectarea unor neglijenţe legislative vechi, care au permis abuzuri, pierderi şi lipsă de responsabilitate faţă de stat”.
„Schimbările acestea nu sunt despre hârtii şi proceduri. Sunt despre un stat care îşi plăteşte datoriile, îşi apără infrastructura şi îşi respectă cetăţenii. E mult de muncă, dar cu paşi fermi şi corecţi, România poate deveni o ţară în care responsabilitatea şi respectul nu mai sunt excepţii, ci normalitate”, încheie Radu Miruţă.
