Curtea Constituţională a României este aşteptată să se pronunţe duminică asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind legea pensiilor magistraţilor, după ce decizia a fost amânată la începutul lunii decembrie.
Proiectul, asumat de Guvern în Parlament şi avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, a mai fost declarat neconstituţional în luna octombrie, iar miza deciziei CCR este atât reforma sistemului de pensii speciale, cât şi respectarea jalonului din PNRR.
În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curtea Constituțională a României pentru controlul constituționalității Legii privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Judecătorii ICCJ contestă atât procedura de adoptare, cât și conținutul legii, susținând că urgența invocată de Guvern nu este justificată.
Critici privind PNRR și lipsa urgenței
Potrivit magistraților, Executivul a invocat în mod eronat condiționalitatea Jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență, scoțând din context cerințele Comisiei Europene.
ICCJ afirmă că jalonul era deja considerat îndeplinit în privința modalităților de pensionare, iar urgența reală ar fi vizat doar propunerea inițială de supraimpozitare, abandonată ulterior.
Totodată, instanța supremă susține că Guvernul nu a prezentat date economice concrete care să justifice impactul bugetar imediat sau necesitatea unei intervenții legislative accelerate.
Acuzații de lipsă de claritate și insecuritate juridică
Magistrații reclamă că legea încalcă principiile constituționale ale clarității și previzibilității, utilizând termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, ceea ce creează incertitudine și afectează securitatea juridică.
În plus, ICCJ consideră că modificările sunt abrupte și nu prevăd o tranziție reală, afectând statutul magistraților aflați în activitate.
Creșteri bruște ale vârstei de pensionare
Potrivit calculelor ICCJ, cumularea etapizării vârstei de pensionare, a vechimii în muncă și a eliminării perioadelor asimilate generează efecte disproporționate:
- 45% dintre magistrați ar avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani
- 21% ar fi obligați să se pensioneze între 60 și 64 de ani
Aceste modificări sunt considerate incompatibile cu principiul predictibilității.
Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților
Legea adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului prevede:
- vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026
- vechime totală în muncă de minimum 35 de ani, introdusă etapizat
- creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani
- calculul pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni
- plafonarea pensiei la 70% din venitul net
- restrângerea bonificației de 1% și a mecanismului de actualizare
Proiectul a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că are încredere că proiectul respectă Constituția și va fi validat de CCR, subliniind că reformele dificile presupun decizii asumate.
Avertismente politice și riscuri pentru fondurile europene
Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a susținut că amânarea deciziei într-o perioadă de atenție publică scăzută ar putea indica o nouă respingere a legii.
La rândul său, vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a avertizat că o nouă decizie de neconstituționalitate ar putea duce la suspendarea temporară a fondurilor europene aferente PNRR și ar pune sub semnul întrebării funcționarea actualei coaliții de guvernare.
