Franța își va consolida prezența militară în Groenlanda în zilele următoare, a declarat joi președintele Emmanuel Macron, în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, își intensifică presiunile pentru anexarea teritoriului danez.
„O echipă inițială de soldați francezi se află deja la fața locului și va fi întărită în zilele următoare cu mijloace terestre, aeriene și navale”, a spus Macron în fața unui auditoriu format din înalți oficiali militari, în cadrul discursului său de Anul Nou adresat forțelor armate.
„Franța și europenii trebuie să continue, oriunde le sunt amenințate interesele, să fie prezenți fără escaladare, dar fără compromisuri în privința respectării suveranității teritoriale”, a adăugat el, vorbind de la baza aeriană Istres, din sudul Franței, care găzduiește aeronave capabile să transporte arme nucleare.
Miercuri, mai multe state europene, inclusiv Franța, Germania, Suedia și Norvegia, au anunțat că vor trimite trupe în Groenlanda pentru a participa la un exercițiu militar danez, pe fondul amenințărilor repetate ale lui Trump potrivit cărora SUA ar putea recurge la forță pentru a prelua controlul asupra insulei.
După o reuniune la Casa Albă desfășurată miercuri, Danemarca și Groenlanda au transmis că „există în continuare un dezacord fundamental” cu Statele Unite.
Într-o aluzie evidentă la Trump, pe care nu l-a menționat nominal, Macron a criticat „un nou colonialism care se manifestă la unii”. El a adăugat că europenii au mijloacele necesare pentru a fi mai puțin dependenți de SUA, dezvăluind că două treimi din capacitățile de informații ale Ucrainei sunt furnizate în prezent de Franța.
Într-un discurs adresat Cabinetului său, tot miercuri, Macron a avertizat că, în cazul în care Statele Unite ar prelua Groenlanda de la Danemarca, acest lucru ar declanșa o serie de consecințe „fără precedent”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului.
Președintele francez a convocat joi dimineață o reuniune a Consiliului de Apărare pentru a discuta atât revolta din Iran, cât și situația din Groenlanda, a relatat POLITICO.
Mai mulți bani pentru apărare
Macron a început să crească din nou cheltuielile pentru apărare imediat după alegerea sa în 2017, chiar înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și de angajamentul NATO de a majora bugetele militare.
Președintele francez a confirmat că Franța va urmări creșterea cheltuielilor de apărare cu 36 de miliarde de euro între 2026 și 2030, adăugând că dorește ca noua lege a programării militare să fie votată de Parlament până la 14 iulie. „Acest deceniu al reînarmării Franței dă roade… iar eforturile vor continua”, a declarat el.
Totuși, legea programării militare a fost întârziată de criza politică tot mai profundă din Franța. Inițial programată pentru toamna trecută, aceasta a fost amânată de mai multe ori. De asemenea, suplimentarea bugetară de 6,7 miliarde de euro pentru 2026 nu a fost încă aprobată de parlamentari, iar momentul în care guvernul va reuși să obțină votul pentru bugetul din acest an rămâne incert.
Într-o nouă aluzie la Trump, Macron a declarat că Parisul nu își crește cheltuielile militare „pentru a face pe plac unui aliat sau altuia, ci pe baza propriei analize a amenințărilor”. Declarația face referire la decizia NATO de anul trecut de a stabili o nouă țintă de cheltuieli de apărare de 5% din PIB, sub presiuni semnificative din partea președintelui american.
Cele trei priorități principale ale Franței în creșterea bugetului de apărare sunt: majorarea stocurilor de muniție; dezvoltarea unor capacități suverane în domeniul apărării antiaeriene, al sistemelor de avertizare timpurie, al spațiului și al loviturilor la mare distanță; precum și îmbunătățirea capacității forțelor armate de a interveni rapid.
„Acest an va fi, din multe puncte de vedere, un test de credibilitate, iar noi suntem pregătiți”, a spus Macron.
Critici la adresa industriei de apărare
Președintele francez, cunoscut pentru intervențiile sale ferme în industria de apărare, a criticat și contractorii militari ai țării, susținând că unii riscă să fie „scoși de pe piață” din cauza inovației lente și a întârzierilor în livrări.
„Vreau să cer și mai mult de la voi. Trebuie să producem mai rapid, în volume mai mari și să creștem producția de masă cu sisteme mai ușoare și metode inovatoare”, a declarat Macron. „Am nevoie de o industrie care să nu considere forțele armate franceze drept un client captiv. Putem apela la soluții europene dacă sunt mai rapide sau mai eficiente. Și noi trebuie să fim mai europeni în achizițiile noastre și în strategiile industriale.”
Deși statul francez cumpără, de regulă, echipamente militare produse în Franța, Parisul începe tot mai mult să achiziționeze echipamente de la alți parteneri europeni, cel mai recent exemplu fiind acordul semnat cu compania suedeză Saab pentru achiziționarea de aeronave de supraveghere și control GlobalEye.
Franța este, de asemenea, „în întârziere” în privința dronelor, deoarece companiile franceze nu au stabilit suficiente parteneriate cu ucrainenii și sunt acum depășite de concurență, a mai spus Macron.
