Capitalele naționale au un mesaj sobru pentru Bruxelles: Europa funcționează pe tehnologie americană, iar acest lucru nu se va schimba prea curând.
După ce luna ianuarie a adus un avertisment din partea oficialilor UE potrivit căruia decenii de dependență de companiile americane ar putea fi folosite ca instrument de coerciție de către Casa Albă, POLITICO a consultat cele 27 de guverne ale UE pentru a afla cum gestionează relația cu sectorul tech din Statele Unite.
Răspunsurile au scos la iveală un mozaic de eforturi pentru a face față noii realități geopolitice și o concluzie comună: Europa nu are o soluție rapidă. Deși Bruxelles-ul este conștient de dependența digitală a continentului, pozițiile guvernelor arată cât de greu poate fi abordată această vulnerabilitate strategică și cât de dificil este pentru Europa să-și recapete pârghiile în raport cu Washingtonul.
Mai multe state tratează mai serios riscurile venite dinspre SUA, Finlanda dezvăluind că a simulat recent scenariul unei „opriri” a tehnologiei americane, pentru a se pregăti în eventualitatea unei crize.
În același timp, patru capitale au subliniat dimensiunea uriașă a efortului necesar pentru a construi un ecosistem digital non-american capabil să susțină guvernele și serviciile esențiale, iar Letonia și Lituania au indicat amenințarea Rusiei drept unul dintre motivele pentru care dependența de SUA este considerată esențială.
„O «decuplare» tehnologică totală de Statele Unite nu este nici un obiectiv realist, nici unul care să servească interesele strategice mai largi ale Europei”, a declarat ministrul economiei din Lituania, Edvinas Grikšas.
„Profunzimea integrării existente, combinată cu prioritățile comune de securitate, face un astfel de scenariu nepracticabil în viitorul previzibil”, a adăugat el.
POLITICO a contactat ministerele digitale din toate cele 27 de state membre începând cu 22 ianuarie, întrebând despre pregătirile guvernelor, inclusiv dacă au cartografiat dependențele față de tehnologia americană și dacă există planuri de criză pentru eventuale întreruperi sau restricții ale serviciilor.
Până la termenul-limită pentru publicare, au răspuns opt țări: Germania, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Irlanda, Belgia și Luxemburg.
Amploarea provocării
Giganții tehnologici americani domină infrastructura digitală a Europei: Amazon, Microsoft și Google controlează peste două treimi din piața serviciilor cloud — coloana vertebrală a internetului — iar majoritatea companiilor și guvernelor folosesc software american.
O analiză realizată de compania tech orientată spre protecția vieții private Proton, bazată pe numele de domenii ale e-mailurilor, a concluzionat că 74% dintre companiile europene listate public depind de servicii tehnologice americane. Irlanda, Finlanda și Suedia se află în fruntea clasamentului celor mai dependente state UE.
„În ultimul an, toată lumea a realizat cât de important este să nu fim dependenți de o singură țară sau de o singură companie atunci când vorbim despre tehnologii critice”, a declarat luna trecută pentru POLITICO comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen. „În aceste vremuri, dependențele pot fi transformate în arme împotriva noastră.”
Cu toate acestea, deși există competitori europeni, pionierii americani au beneficiat de avantajul scării, al integrării și al blocării pieței, ceea ce a făcut dificilă apariția unor alternative viabile — soluțiile din Silicon Valley devenind adesea opțiunea implicită.
„Pe termen scurt și mediu, o înlocuire completă a serviciilor digitale străine nu este nici realistă, nici necesară”, a declarat un purtător de cuvânt al ministrului digitalizării din Germania, recunoscând totodată existența unei „imagini clare a dependențelor critice”.
Unele țări și regiuni europene sunt totuși hotărâte să reducă utilizarea serviciilor americane. Franța a interzis oficialilor folosirea unor platforme video americane precum Microsoft Teams și Zoom, mutând activitatea pe platforma franceză Visio. Orașul Amsterdam a stabilit recent un termen-limită în 2035, iar landul german Schleswig-Holstein susține că a finalizat anul trecut o etapă de eliminare a acestora.
Potrivit lui Jarkko Levasma, directorul IT al guvernului finlandez din cadrul Ministerului Finanțelor, „majoritatea opțiunilor disponibile sunt realist posibile pe termen mediu și lung”.
Helsinki „a evaluat recent” scenariul unei opriri a tehnologiei americane pentru a se asigura că este pregătit, a adăugat Levasma. Deși un astfel de scenariu ar fi „extrem de excepțional”, concluzia a fost că impactul „ar fi amplu” — inclusiv „asupra economiei SUA”.
Problema Rusiei
În statele baltice, sprijinul american este considerat vital. „Tehnologiile digitale și capacitățile de securitate cibernetică ale SUA joacă un rol important în consolidarea rezilienței naționale” în fața amenințărilor venite dinspre Rusia, a declarat Grikšas.
Letonia — unul dintre statele UE de linia întâi, la granița cu Rusia — a avertizat că marginalizarea tehnologiei americane ar echivala cu un act de autosabotaj. „Există doar câteva companii în Uniunea Europeană care se află la nivelul celor din SUA”, a spus ministrul economiei leton, Viktors Valainis, într-un interviu.
Ajutorul american este esențial pentru a contracara războiul hibrid al Rusiei, a subliniat el, catalogând drept „greșită” tentativa „unor țări din Europa și, într-o anumită măsură, a Comisiei” de a concura cu SUA.
„Amenințările noastre sunt rusești și belaruse — din acele țări vin riscurile”, a spus Valainis. „SUA, astăzi, mâine și poimâine, vor fi principalul și primul nostru partener de securitate, nu doar pentru Letonia, ci pentru Europa.”
În Estonia, valul constant de atacuri cibernetice din partea Rusiei a ajutat țara să se pregătească pentru „literalmente orice situație”, a declarat ministrul digitalizării, Liisa-Ly Pakosta. Estonia a dezvoltat un nivel de reziliență digitală apreciat pe scară largă.
În privința direcției viitoare, „nu căutăm dependențe de companii americane, ci identificăm orice dependențe critice”, a spus ea, menționând că Estonia consideră mult mai reală amenințarea tăierii cablurilor submarine de internet decât o oprire a tehnologiei americane.
Pariul pe „open-source”
În căutarea alternativelor la giganții americani, unele soluții care câștigă teren în Europa sunt cele open-source — software al cărui cod poate fi văzut, utilizat și adaptat de oricine, spre deosebire de instrumentele proprietare, al căror cod este confidențial.
„La fel ca Franța, guvernul olandez analizează instrumente autonome de comunicare pentru chat și videoconferințe”, a declarat secretarul de stat demisionar Eddie van Marum.
Van Marum a menționat testele cu platforma franceză Visio și o alternativă germană dezvoltată de Nextcloud, ambele open-source. Guvernul german testează platforma openDesk, o soluție adoptată și de International Criminal Court după ce a renunțat la Microsoft, din teama că sancțiunile americane i-ar putea bloca activitatea.
„Accesul la codul sursă reduce dependența de furnizori din afara UE, limitează blocarea de către un singur furnizor și păstrează valoarea și investițiile în Europa”, a declarat eurodeputata finlandeză de centru-dreapta Aura Salla. „Trebuie să ne reducem dependențele de hyperscaleri cât mai curând posibil.”
