Administrația președintelui american Donald Trump a amenințat că va riposta împotriva țărilor europene dacă Uniunea Europeană va favoriza producătorii interni de armament în cadrul unui demers de reînarmare a continentului.
Departamentul american al Apărării s-a opus oricărei inițiative a UE care ar limita accesul producătorilor americani de armament pe piața europeană și a avertizat că o astfel de măsură ar declanșa un răspuns reciproc.
Administrația a făcut aceste declarații, până acum nepublice, într-o contribuție transmisă la începutul acestei luni în cadrul unei consultări a Comisiei Europene, după ce executivul UE a solicitat opinii din partea guvernelor și industriei cu privire la regulile europene de achiziții militare, scrie Politico.
„Statele Unite se opun ferm oricăror modificări ale Directivei care ar limita capacitatea industriei americane de a sprijini sau de a participa la achizițiile naționale de apărare ale statelor membre ale UE”, a transmis administrația americană înaintea unei actualizări planificate a legislației europene privind achizițiile în domeniul apărării.
„Politicile protecționiste și excluzioniste care forțează companiile americane să iasă de pe piață — în condițiile în care cele mai mari firme europene din domeniul apărării continuă să beneficieze considerabil de acces pe piața Statelor Unite — reprezintă o direcție greșită”, se arată în document.
Comentariile Washingtonului evidențiază un paradox în abordarea SUA față de Europa: în timp ce administrația Trump le-a transmis în repetate rânduri europenilor că trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea convențională a continentului, Statele Unite nu doresc ca acest lucru să se facă în detrimentul companiilor americane din domeniul apărării.
Americanii vor banii europeni
POLITICO a relatat anterior că adjunctul secretarului de stat american, Christopher Landau, i-a criticat dur pe aliații europeni din NATO pentru că își prioritizează propria industrie de apărare în detrimentul furnizorilor americani, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise în decembrie. Departamentul de Stat a co-semnat contribuția administrației Trump la consultarea Comisiei Europene.
În ultimii ani, Comisia Europeană a încercat să crească ponderea armamentului produs în Europa în arsenalele și contractele de achiziții ale blocului comunitar, pe fondul temerilor privind un posibil conflict cu Rusia. Timp de decenii, Europa s-a bazat masiv pe echipamente militare americane, de la avioane de luptă F-35 până la sisteme de artilerie HIMARS și sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Aproape două treimi din armele importate de UE provin din Statele Unite.
Poziția fermă a administrației Trump riscă să complice eforturile mai ample ale Comisiei privind o strategie industrială de tip „Buy European”. Ea va testa cât de departe sunt dispuse țările europene să meargă în direcția unei autonomii sporite față de SUA, devenite un partener tot mai imprevizibil în era Trump.
Executivul UE este așteptat să prezinte în trimestrul al treilea o actualizare a directivei privind achizițiile din 2009, în contextul unei inițiative controversate pentru reguli mai stricte de tip „Buy European”. Deocamdată nu este clar dacă noul text va include norme obligatorii în favoarea producătorilor europeni.
UE favorizează deja companiile locale în proiecte precum programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, care presupune împrumuturi pentru achiziții de armament, precum și în cazul echipamentelor militare pe care Ucraina le poate cumpăra prin împrumutul de 90 de miliarde de euro recent aprobat pentru Kiev. Fondurile europene pot fi folosite pentru achiziții doar dacă cel puțin 65% din valoarea echipamentului provine din Europa.
Amenințarea cu represalii
Pentagonul a avertizat în contribuția sa că orice includere a unei clauze ferme „Buy European” în viitoarea legislație privind achizițiile ar declanșa represalii din partea SUA.
„Dacă măsuri de preferință europeană ar fi implementate în legislațiile naționale privind achizițiile, Statele Unite ar putea revizui toate derogările și excepțiile generale existente de la legile ‘Buy American’ acordate în baza sau în asociere cu aceste Acorduri Reciproce de Achiziții în Domeniul Apărării”, a transmis Departamentul Apărării.
În practică, acest lucru ar însemna limitarea accesului companiilor europene pe piața americană.
Aproximativ 19 dintre cele 27 de state membre ale UE au semnat astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit firmelor europene să participe la unele contracte ale Pentagonului.
„Ulterior, orice excepție viitoare ar fi analizată de la caz la caz și doar atunci când ar fi considerată necesară pentru a sprijini interoperabilitatea și standardizarea în cadrul NATO”, au subliniat oficialii americani.
Deși Pentagonul achiziționează în principal echipamente de la companii americane, firme europene precum Leonardo (Italia) și Saab (Suedia) vând, de asemenea, produse către SUA.
Potrivit Washingtonului, o clauză „Buy European” aplicată la nivel național ar limita libertatea de decizie a statelor membre, ar slăbi NATO și ar pune în pericol capacitatea țărilor europene de a atinge obiectivele de capabilitate convenite anul trecut în cadrul Alianței. Administrația americană susține, de asemenea, că o astfel de măsură ar contraveni angajamentelor asumate în acordul comercial SUA-UE semnat vara trecută, prin care Comisia Europeană s-a angajat să achiziționeze mai mult armament american.
