SUA au trimis încă din ianuarie forțe semnificative în Orientul Mijlociu — așa cum mulți au presupus atunci, pentru a lovi Iranul și a-i ajuta pe protestatari să răstoarne regimul ayatollahilor.
Protestele au fost însă reprimate, iar loviturile americane nu au mai avut loc.
În schimb, SUA și Iranul au reluat negocierile privind „acordul nuclear”.
La mijlocul lunii februarie au apărut noi informații despre o posibilă ofensivă.
La intrarea în Golful Persic se află de aproximativ o lună un grup de luptă condus de portavionul „Abraham Lincoln”. În curând i se va alătura portavionul „Gerald Ford”.
De ce cred toți că Trump va lovi Iranul?
Donald Trump a anunțat vineri, 13 februarie, că trimite în Orientul Mijlociu un grup de luptă condus de portavionul „Gerald Ford”, considerat cel mai puternic din flota americană.
Acesta se afla anterior în Marea Caraibelor, unde participa la o operațiune împotriva Venezuelei.
Se așteaptă ca până în weekendul 21–22 februarie grupul să ajungă în estul Mediteranei, iar în săptămâna următoare să traverseze Canalul Suez și Marea Roșie pentru a ajunge în Oceanul Indian.
Acolo se va alătura grupului portavionului „Abraham Lincoln”, aflat din ianuarie în apropierea intrării în Golful Persic, la câteva sute de kilometri de Iran.
În ultimele săptămâni, SUA au transferat în Orientul Mijlociu, inclusiv la bazele din Qatar și Bahrain, sute de avioane, sisteme de apărare antiaeriană și cantități mari de muniție.
Consolidarea forței militare americane are loc în paralel cu negocieri privind programul nuclear iranian. Pe 17 februarie a avut loc la Geneva al doilea tur de discuții, cu Oman ca mediator.
Iranul a fost reprezentat de ministrul de externe Abbas Araghchi, iar SUA de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
Ce urmărește Trump
Informațiile oficiale despre negocieri sunt puține. Se știe că SUA cer Iranului să renunțe complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său, să predea stocurile existente (Rusia s-a oferit să le preia), să limiteze programul de rachete și să înceteze sprijinul pentru grupări precum houthiții, Hezbollah și Hamas.
Iranul este dispus la concesii în domeniul nuclear, dar refuză să discute despre programul de rachete sau sprijinul pentru aliații săi regionali.
The Wall Street Journal compară situația cu 2009, când administrația Obama a negociat în paralel cu reprimarea protestelor din Iran, ceea ce a dus la acordul nuclear din 2015.
Trump procedează similar, dar mai deschis: promite schimbarea regimului, însă oficial urmărește reducerea amenințării iraniene la adresa SUA și a aliaților săi.
Trump sugerează că trimiterea portavionului „Gerald Ford” este un semnal de avertisment: fie Iranul face concesii, fie va urma o lovitură puternică.
Liderul suprem Ali Khamenei susține că Iranul are dreptul la program nuclear și amenință navele americane.
Analiștii spun că Iranul încearcă să tergiverseze negocierile, în timp ce Trump caută un rezultat rapid. Potrivit The Wall Street Journal, Iranul a cerut două săptămâni pentru a formula propuneri. Nu este însă sigur că Trump va aștepta.
Război major
Jurnalistul Barak Ravid scrie că un război major este mai aproape decât pare și nu ar fi o campanie scurtă, ci una amplă și prelungită.
După amenințările publice și desfășurarea masivă de forțe, Trump nu poate face ușor un pas înapoi fără a pierde credibilitate.
CBS News relatează că armata americană ar fi pregătită tehnic pentru o operațiune începând cu 21 februarie, însă decizia finală nu a fost luată.
În același timp, secretarul de stat Marco Rubio urmează să viziteze Israelul, iar Iranul va fi principalul subiect.
Israelul se pregătește de mult timp pentru o confruntare și consideră programul de rachete iranian drept ținta principală.
Termenul de două săptămâni ar putea fi însă o manevră de diversiune.
În 2025, după un termen similar acordat Iranului, Israelul a început bombardamentele la doar trei zile, cu aprobarea lui Trump.
