Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a acordat un amplu interviu agenţiei ruse de stat TASS, popularizat pe pagina de Facebook a ambasadei, în care, potrivit descrierii, discută despre „perspectivele unirii României şi Moldovei, despre sprijinul acordat de Bucureşti Kievului şi despre sentimentele anti-ruse ale guvernului român”.
Interviul este publicat de agenţia oficială rusă sub titlul „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova”.
Ambasadorul Rusiei susține că unirea cu Moldova nu este susținută de populație
Întrebat dacă, după ce autorităţile din Moldova „au lansat ideea” unirii cu România, se întrevăd deja paşi concreţi în această direcţie, ambasadorul a sugerat că ideea nu se bucură de sprijin în rândul populaţiei din Republica Moldova, pentru că în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti” în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri.
„Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean şi, deocamdată, aceasta serveşte ca un antidot împotriva ideii de unire. Majoritatea populaţiei, după cum se ştie, nu o susţine”, afirmă Vladimir Lipaev.
Acuzații privind „românizarea” Republicii Moldova
Cu toate acestea, el acuză elita politică de la Chişinău, care ar fi loială Bucureştilui, că impune „românizarea” societăţii.
„În şcoli nu se predă limba moldovenească, ci limba română, se studiază istoria nu a moldovenilor, ci a românilor, şi asta într-o lumină falsificată, distorsionată. Aproape toţi politicienii de frunte, inclusiv preşedinta Maia Sandu, deţin paşapoarte româneşti. În principalele funcţii de stat sunt numiţi foşti şi actuali funcţionari români. Securitatea Republicii Moldova, sistemul său energetic şi bancar sunt plasate sub controlul direct al Bucureştiului”, arată ambasadorul.
Critici la adresa ideii de unitate dintre români și moldoveni
Întrebat cum se raportează România şi cum reacţionează locuitorii din România la ideea unirii cu Moldova, Lipaev susţine că „ideea că românii şi moldovenii ar fi un popor unic, dar împărţit (…) s-a înrădăcinat destul de puternic în conştiinţa publică, datorită propagandei agresive” şi este exploatat de partidele şi politicienii de orientare naţionalistă, care îl speculează în scopuri electorale.
„Cu toate acestea, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea. Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte datorită politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”, susţine ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. „De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”, adaugă el.
Acuze la adresa Bisericii Ortodoxe Române
Ambasadorul este întrebat şi despre schisma bisericească din Moldova şi despre „rolul României” în acest proces. El acuză Biserica Ortodoxă Română că, „bazându-se pe sprijinul actualelor autorităţi moldovene, desfăşoară în mod deschis activităţi de înlăturare a ortodoxiei ruse şi de subordonare a Bisericii Ortodoxe din Moldova aşa-numitei Mitropolii Basarabene a Bisericii Ortodoxe Române”.
„De fapt, prin astfel de justificări ipocrite se încearcă acoperirea unei expansiuni agresive pe teritoriul canonic străin, ceea ce nu numai că duce la o schismă bisericească în Moldova, dar şi loveşte unitatea şi autoritatea ortodoxiei mondiale în ansamblu”, comentează diplomatul rus.
Rusia spune că adevărata amenințare pentru România ar fi NATO
Ambasadorul comentează şi importanţa României în NATO, dat fiind că aici funcţionează al doilea centru de coordonare NATO ca mărime, la baza aeriană 71 de la Câmpia Turzii. Diplomatul minimizează însă greutatea României în alianţă şi spune că adevărata ameninţare la adresa României nu o reprezintă Rusia, ci apartenenţa la NATO, pentru că, avertizează el, România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia.
„Faptul că România este una dintre principalele ţări de tranzit pentru livrările de armament către Ucraina nu este un secret. Astfel, şi de această dată, Bucureştiul şi-a pus la dispoziţie infrastructura pentru găzduirea noului centru militar şi prezintă acest lucru ca o creştere semnificativă a profilului său în cadrul blocului NATO. Totuşi, trebuie înţeles că participarea reală a României la coordonarea livrărilor de armament şi echipamente către Ucraina, precum şi la activitatea centrului logistic menţionat, este proporţională cu influenţa şi rolul acestei ţări în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Astăzi, autorităţile române găzduiesc cu plăcere obiective militare NATO pe teritoriul lor şi pledează insistent pentru creşterea prezenţei contingentului militar străin pe teritoriul ţării. Justifică acest lucru prin mitica „ameninţare rusă”. Preferă să nu vadă, sau poate chiar nu înţeleg sincer, că principala ameninţare la adresa securităţii ţării nu provine din Rusia, ci din apartenenţa la blocul agresiv NATO”, afirmă ambasadorul.
„Riscurile legate de faptul că România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia, aşa cum s-a întâmplat deja odată, sunt ignorate cu uşurinţă şi ascunse populaţiei”, a avertizat Vladimir Lipaev. „Se pare că lecţiile trecutului nu au fost învăţate pe deplin la Bucureşti. Totuşi, acest lucru nu surprinde prea mult, dacă citim modul în care este interpretată istoria secolului XX şi a celui de-al Doilea Război Mondial în manualele locale”, a comentat reprezentantul Moscovei la Bucureşti.
Ambasadorul rus critică relațiile diplomatice și economia României
Întrebat despre ajutorul militar acordat de Bucureşti Kievului, ambasadorul subliniază că acesta este ţinut secret, dar susţine că „se observă într-adevăr oboseala societăţii faţă de povara ajutorului acordat regimului de la Kiev. Conform ultimelor sondaje de opinie publică, peste 40% din populaţie consideră că nu merită să se acorde un astfel de ajutor. În acelaşi timp, creşte numărul cetăţenilor convinşi că tocmai Rusia va câştiga conflictul din Ucraina”, asigură ambasadorul.
Despre o eventuală discriminare a cetăţenilor ruşi în România, Vladimir Lipaev spune că o astfel de atitudine este considerată „un semn de bun-simţ” în Occident, iar România urmează tendinţa generală. Totuşi, spune el, „deocamdată, acest lucru se manifestă în principal la nivel cotidian în domeniul serviciilor bancare şi al afacerilor. Nimeni nu mai speră de mult la un tratament echitabil din partea autorităţilor oficiale. Dar, să fim corecţi, în ultima vreme nu am primit sesizări privind încălcări grave ale drepturilor compatrioţilor noştri, măsuri de agresiune juridică împotriva lor sau provocări intenţionate”, recunoaşte el.
Lipaev a fost întrebat şi despre situaţia economiei româneşti şi a sugerat că degradarea ei „este direct legată de politica de sancţiuni a UE”, pentru că România este nevoită să cumpere hidrocarburi la tarife mai mari decât cele oferite de Rusia, preţurile îngrăşămintelor au crescut semnificativ, iar lanţurile logistice şi comerciale de aprovizionare cu mărfuri au fost perturbate.
Se plânge şi de relaţiile cu MAE român şi spune că este tot din cauza Bruxelles-ului.
„Nu există niciun exemplu care să ateste că România s-a abătut de la orientările dictate de structura de politică externă a Uniunii Europene. Diplomaţia europeană este condusă de binecunoscuta Kaya Kallas. Acest lucru explică multe, dacă nu chiar totul, când vine vorba de capacitatea părţii române de a purta un dialog profesional, măcar pe teme de lucru. Nu ne facem nicio iluzie în această privinţă. Începând cu 2022, a fost întreprinsă o serie de acţiuni menite să creeze în mod intenţionat dificultăţi pentru funcţionarea misiunii diplomatice ruse. Sub pretexte inventate, absolut absurde, au fost efectuate expulzări ale diplomaţilor noştri. Au fost introduse cote în mod evident nejustificate privind efectivul de personal, inclusiv pentru a împiedica menţinerea în stare normală de funcţionare a clădirilor diplomatice”, arată Lipaev.
De asemenea, el acuză că „se exercită presiuni asupra furnizorilor de servicii cu scopul de a-i constrânge să renunţe la cooperarea cu noi sau de a face această cooperare cât mai dezavantajoasă pentru noi. Agenţiilor de turism li se interzice vânzarea biletelor de avion către Moscova. Accesul la servicii bancare complete este limitat. Au fost introduse restricţii discriminatorii privind deplasările în interiorul zonei Schengen. Documentele de călătorie ruseşti (paşapoartele) nu sunt recunoscute dacă nu conţin un suport electronic de date biometrice. Eliberarea vizelor este întârziată sau anulată în mod regulat, ceea ce nu permite efectuarea rotaţiei planificate a personalului. Suntem nevoiţi să facem faţă unei discriminări protocolare totale. Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură a fost nevoit să-şi înceteze activitatea, iar şcoala de la ambasadă a fost închisă”, se plânge ambasadorul rus.
El mai spune că „dispoziţiile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 sunt interpretate foarte liber, chiar arbitrar”, iar partea română „reacţionează foarte nervos la orice acţiune de răspuns din partea noastră, uitând că nimeni nu a abrogat principiul reciprocităţii în diplomaţie”, conchide ambasadorul Vladimir Lipaev.
