România a pierdut în primă instanță procesul intentat de compania farmaceutică Pfizer și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti-COVID pe care nu le-a preluat.
Decizia a fost pronunțată de Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles și vizează, în același dosar, și Polonia, care trebuie să achite o sumă mult mai mare.
Hotărârea vine după un litigiu început la finalul anului 2023, când Pfizer a cerut executarea contractului încheiat cu Comisia Europeană în numele statelor membre.
Contractul european și obligațiile statelor membre
În mai 2021, Comisia Europeană a semnat un contract cu Pfizer pentru achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, în cadrul unei proceduri centralizate. Documentul prevedea obligația fiecărui stat membru participant de a cumpăra un număr clar stabilit de doze, în funcție de un mecanism de repartizare agreat la nivel european.
România s-a numărat printre statele semnatare, însă ulterior a refuzat să mai preia integral livrările, invocând schimbarea contextului epidemiologic și alte motive de oportunitate.
Argumentele României, respinse de instanță
Instanța belgiană a analizat argumentele prezentate de România, inclusiv:
- scăderea ratei de infectare după perioada critică a pandemiei
- posibile clauze considerate dezavantajoase în contract
- suspiciuni privind un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer
Judecătorii au concluzionat însă că niciunul dintre aceste argumente nu justifică nerespectarea contractului. Potrivit deciziei, România nu a demonstrat existența unor nereguli în atribuirea contractului și nici condițiile necesare pentru rezilierea acestuia.
De asemenea, instanța a stabilit că evoluția pandemiei nu poate constitui un motiv legal pentru modificarea obligațiilor contractuale asumate anterior.
Suma datorată și obligațiile impuse
Prin decizia pronunțată, România este obligată:
- să preia toate dozele de vaccin rămase în cadrul contractului
- să plătească suma de 3,03 miliarde de lei (aproximativ 600 de milioane de euro)
În paralel, Polonia trebuie să achite circa 1,3 miliarde de euro, după ce și ea a refuzat să respecte contractul, invocând inclusiv impactul războiului din Ucraina.
Reacțiile autorităților și contextul economic
Până în acest moment, autoritățile române nu au oferit o reacție oficială detaliată, invocând lipsa unei comunicări complete privind hotărârea instanței. Situația creează însă presiuni suplimentare asupra bugetului public, într-un context economic deja tensionat.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată, însă ea marchează un moment important în disputa juridică dintre statele membre și furnizorii de vaccinuri, în urma contractelor semnate în perioada de vârf a pandemiei.
Un precedent relevant pentru contractele europene
Hotărârea Tribunalului din Bruxelles subliniază caracterul obligatoriu al contractelor negociate la nivel european și limitele în care statele membre pot invoca schimbări de context pentru a evita respectarea acestora.
Cazul ar putea avea implicații mai largi pentru alte state care au încercat să renegocieze sau să reducă volumele de vaccinuri contractate în perioada pandemiei.
