Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat joi că va distruge podurile și centralele electrice ale Iranului, spunând că „noua conducere a regimului știe ce trebuie făcut și trebuie făcut RAPID!”, într-o postare pe Truth Social.
Trump nu a detaliat ce trebuie „făcut”, dar a spus că SUA „nici măcar nu au început să distrugă ceea ce a mai rămas în Iran”.
Câteva ore mai târziu, agenția semi-oficială iraniană Tasnim a susținut că un avion de luptă american F-35 a fost doborât deasupra Iranului central.
Imagini cu avionul au fost publicate pe Telegram, inclusiv o fotografie care părea să arate inscripția „U.S. Air Forces in Europe” pe ceea ce părea a fi coada aeronavei.
Comandamentul Central al SUA, care supraveghează regiunea, și autoritățile iraniene nu au răspuns solicitărilor de comentarii la momentul publicării.
Ultima amenințare a lui Trump a venit la o zi după un discurs adresat națiunii, în care a spus că armata americană va lovi Iranul „extrem de dur” în următoarele două sau trei săptămâni. El a adăugat că SUA îi vor „aduce înapoi în epoca de piatră, acolo unde le este locul”.
La câteva ore după discurs, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avut o reacție sfidătoare pe X, spunând că „nu exista petrol sau gaze exploatate în Orientul Mijlociu pe atunci”, referindu-se la afirmațiile lui Trump despre epoca de piatră.
„Sunt președintele SUA și americanii care l-au ales siguri că vor să dea timpul înapoi?”, a spus Araghchi.
Iranul a blocat efectiv traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz, o rută vitală pentru petrolul global, după ce SUA și Israel au atacat țara pe 28 februarie.
Amenințările privind „epoca de piatră”
Trump a amenințat în mod repetat că va trimite Iranul în „epoca de piatră”, pe măsură ce războiul a intrat în a doua lună, iar acumularea de forțe militare americane în Orientul Mijlociu nu dă semne de încetinire.
În ciuda informațiilor despre posibile inițiative americane, inclusiv încetări ale focului și un plan de pace în 15 puncte, Iranul a contrazis public în mod repetat existența unor negocieri cu administrația Trump.
Teheranul a descris propunerea în 15 puncte drept „extrem de maximalistă și nerezonabilă”, potrivit unui raport Al Jazeera din 25 martie, care citează o sursă diplomatică de rang înalt.
Trump a declarat miercuri că „președintele noului regim” din Iran ar fi cerut Washingtonului o încetare a focului, afirmație negată de Teheran. Trump nu a precizat la cine se referă.
„Vom lua în considerare când Strâmtoarea Hormuz va fi deschisă, liberă și sigură. Până atunci, distrugem Iranul complet sau, cum se spune, îl trimitem înapoi în epoca de piatră!!!”, a scris el.
Atacurile asupra centralelor electrice ar putea constitui crime de război și ar încălca dreptul internațional, au declarat experți juridici.
Într-o scrisoare datată joi și semnată de peste 100 de experți în drept, se arată că dreptul internațional interzice atacurile asupra „obiectivelor indispensabile supraviețuirii civililor, iar atacurile amenințate de Trump, dacă ar fi puse în aplicare, ar putea constitui crime de război”.
Trump a mai spus anterior că ar putea viza și instalațiile de desalinizare a apei din Iran.
China, Rusia și Franța blochează o rezoluție ONU
Consiliul de Cooperare al Golfului a cerut joi Consiliului de Securitate al ONU să ia „toate măsurile necesare pentru a asigura încetarea imediată a agresiunilor iraniene împotriva statelor membre”.
Cele șase țări membre — Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite — au fost vizate de rachete și drone iraniene pe măsură ce războiul a intrat în a doua lună.
Kuwait Petroleum Corporation a anunțat că rafinăria Mina al-Ahmadi a fost lovită de drone vineri dimineață.
Secretarul general al Consiliului, Jassim Albudaiwi, a declarat că, deși blocul nu dorește război, Iranul a „depășit toate liniile roșii” și a descris atacurile Teheranului drept „trădătoare”.
Bahrain, președinte rotativ al Consiliului de Securitate, a condus un efort pentru adoptarea unei rezoluții ONU care să autorizeze „toate mijloacele necesare” pentru protejarea transportului comercial în jurul Strâmtorii Hormuz.
Însă propunerea a fost blocată după ce membri permanenți ai Consiliului de Securitate — China, Rusia și Franța — s-au opus proiectului de rezoluție, care ar fi autorizat acțiuni militare împotriva Iranului.
