S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran ale României la nivelul „BBB-/A-3”, atât în valută străină, cât și în monedă locală, însă a menținut perspectiva negativă, semnalând vulnerabilități persistente în economia națională.
Potrivit agenției, România a făcut pași concreți pentru stabilizarea situației economice, însă rămâne expusă unor riscuri semnificative, atât interne, cât și externe, inclusiv impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice.
Consolidarea fiscală, sub presiune în anii următori
Analiștii S&P subliniază că principalele măsuri fiscale – majorarea TVA și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public – sunt deja implementate, dar consideră că acestea trebuie continuate pentru a stabiliza finanțele publice.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice vor rămâne ridicate în următorii ani”, arată agenția.
Într-un scenariu pesimist, ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani, dacă reformele fiscale nu vor avea efectul scontat sau dacă economia va încetini mai mult decât estimările actuale.
Economia, aproape de stagnare în 2026
S&P estimează că economia României va intra într-o perioadă de aproape stagnare în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al scăderii puterii de cumpărare și al creșterii prețurilor la energie.
Inflația este estimată la o medie de 7,25% în 2026, cu riscul de a atinge din nou pragul de 10% în anumite perioade, în principal din cauza scumpirii petrolului și gazelor.
În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene ar putea tempera parțial impactul negativ asupra economiei.
Deficite ridicate și datorie în creștere
Raportul evidențiază că deficitul bugetar ar urma să scadă la 5,5% din PIB în 2027, de la 9,4% în 2024, însă obiectivul european de sub 3% va fi atins abia după 2030.
Datoria publică este pe o traiectorie ascendentă și ar putea depăși 65% din PIB până la finalul deceniului, în timp ce costurile cu dobânzile vor continua să crească.
Un alt punct sensibil rămâne colectarea TVA, unde România are cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană, de aproximativ 30%.
Riscuri politice și tensiuni în coaliție
S&P atrage atenția și asupra riscurilor politice, menționând că implementarea reformelor fiscale ar putea pune presiune pe coaliția de guvernare.
Diferențele de opinie între partide, nemulțumirea publică și oboseala socială față de măsurile de austeritate pot afecta ritmul reformelor.
De asemenea, schimbările politice anticipate în perioada următoare, inclusiv rotația la nivelul conducerii guvernului, pot influența stabilitatea economică.
Fondurile europene, esențiale pentru echilibru
Un element pozitiv identificat de agenție este rolul fondurilor europene, care ar urma să susțină investițiile și să acopere o parte importantă din deficitul de cont curent.
S&P estimează o revenire a creșterii economice la aproximativ 2,5% în perioada 2027–2029, dacă fluxurile de finanțare europeană vor continua fără întreruperi.
Riscurile externe, factor decisiv
Agenția avertizează că evoluțiile externe, în special cele din sectorul energetic, pot avea un impact major asupra economiei României.
O eventuală agravare a crizei energetice sau întârzieri în accesarea fondurilor europene ar putea destabiliza echilibrul macroeconomic și ar putea duce la o eventuală retrogradare a ratingului.
