Viziunea Ursula von der Leyen privind o Uniune Europeană extinsă semnificativ, care să includă și Ucraina, se lovește de un obstacol major: multe dintre statele membre actuale nu vor nici măcar să discute acest subiect.
Teama de a alimenta discursul populiștilor, riscul unor referendumuri naționale dificile pentru fiecare nouă aderare și experiența complicată cu Ungaria după intrarea sa în UE în 2004 contribuie la reticența mai multor capitale europene, potrivit unor diplomați și oficiali citați de POLITICO.
Nicio țară nu a mai aderat la UE de la Croația, în 2013.
Extinderea Uniunii — promovată de Comisia Europeană — urma să fie discutată la un summit UE în Nicosia, Cipru, la finalul acestei luni. Însă, semn al lipsei de entuziasm, este puțin probabil ca subiectul să mai figureze pe agenda întâlnirii, potrivit unui oficial european.
„Extinderea trebuie să rămână un proces exigent și bazat pe merit pentru a-i asigura succesul și credibilitatea”, a declarat ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad.
Cea mai mare îngrijorare a guvernelor este reacția politică internă negativă pe care ar putea-o genera aducerea unor noi membri în UE, au spus diplomați implicați în proces.
Mulți se tem de repetarea dezbaterilor de tip „instalatorul polonez” dinaintea aderării Poloniei în 2004, când politicieni din Vest avertizau că forța de muncă mai ieftină ar putea înlocui locurile de muncă bine plătite.
„Aceleași argumente semi-populiste și semi-xenofobe pe care le-am auzit despre polonezi le vom auzi probabil și despre ucraineni sau alți candidați”, a declarat un diplomat european.
„Cine sunt acești oameni? Ce vor face în clubul nostru? Vor veni să ne ia locurile de muncă?”
Lipsă de apetit politic
Această teamă este deosebit de puternică în Franța, unde legea obligă organizarea unui referendum pentru fiecare nouă aderare. Un vot privind Ucraina ar putea alimenta campania liderului populist de extremă dreapta Jordan Bardella, favorit în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2027.
Dar Franța nu este singura. Diplomații UE spun că Germania, Olanda și Italia susțin că procesul de aderare trebuie să rămână strict bazat pe merit, fără excepții geopolitice, chiar dacă înțeleg presiunea asupra unor țări precum Ucraina sau Moldova.
„Majoritatea statelor membre nu au apetit pentru această dezbatere în acest moment”, a declarat un diplomat european.
Victoria lui Péter Magyar în alegerile din Ungaria a reaprins speranțele că Budapesta ar putea renunța la opoziția față de aderarea Ucrainei.
Totuși, acesta pare dispus să mențină poziția predecesorului său, Viktor Orbán, declarând că nu susține o aderare rapidă a Kievului.
O altă preocupare frecvent invocată este experiența UE cu Ungaria, percepută ca un partener dificil. De la aderarea sa, țara a fost acuzată că a limitat democrația și a blocat decizii importante, inclusiv sprijinul european pentru Ucraina.
Extinderea UE ridică temeri privind apariția unor noi „cai troieni” care ar putea folosi dreptul de veto pentru a bloca decizii. Din acest motiv, Comisia Europeană analizează măsuri pentru a limita temporar dreptul de veto al noilor membri după aderare.
Conștientă de reticența capitalelor europene, Ursula von der Leyen a sugerat recent renunțarea la regula unanimității în UE, care permite unui singur stat să blocheze aderarea unei noi țări.
