La ora 10 dimineața, într-o zi de primăvară, coridorul clinicii din orașul transilvănean Săcele era deja aglomerat de părinți și copii.
Toți așteptau să o vadă pe Dr. Mirela Csabai, unul dintre cei doar șapte medici de familie care deservesc o populație de peste 30.000 de oameni, arată The Guardian într-un reportaj.
Majoritatea cazurilor din acea dimineață erau obișnuite: răceli, controale de rutină, afecțiuni cronice. Calmului însă este recent. În 2024, o epidemie de rujeolă a lovit această comunitate și a dus la moartea unui copil nevaccinat.
România, epicentrul rujeolei în Uniunea Europeană
„Atât timp cât ratele de vaccinare rămân scăzute, este un butoi cu pulbere”, spune Csabai. „Odată ce începe o epidemie, este deja prea târziu pentru vaccinare. Trebuie să acționăm acum.”
România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din UE. Țara a avut patru epidemii din 2005, separate doar de perioade scurte de aparentă liniște.
Între 2023 și 2025, au fost înregistrate peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea la sugari prea mici pentru a fi vaccinați, infectați de copii mai mari nevaccinați. Aproximativ 87% din toate cazurile de rujeolă din UE au fost raportate în România în 2024, în
timp ce Italia, a doua cea mai afectată țară, a avut puțin peste 1.000 de cazuri.
Rujeola poate provoca complicații grave, mai ales la copii și sugari, inclusiv pneumonie și, în unele cazuri, encefalită.
Prăbușirea vaccinării și efectele ei
Criza are o cauză clară: scăderea vaccinării. Prima doză a vaccinului ROR este recomandată între 14 și 18 luni, iar rata de acoperire ajunge la 81% la vârsta mai mare (de la doar 47,4% la 14 luni), însă rămâne mult sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea de grup.
A doua doză, la vârsta de cinci ani, este administrată în proporție de puțin peste 60% la nivel național și chiar sub 20% în unele comunități, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
România avea în 2010 o rată ROR peste media europeană de 93%, dar aceasta a scăzut constant, declinul accelerându-se după pandemia de Covid-19.
„Este absolut insuficient pentru rujeolă”, spune epidemiologul Aurora Stănescu. „Este nevoie de un angajament politic ferm pentru a limita numărul de decese. Este o problemă de securitate națională.”
Bariere sociale și probleme în sistemul medical
Casandra Stoica, în vârstă de 25 de ani, a venit la consultație cu trei dintre copiii săi. Două dintre fiicele sale au făcut rujeolă în 2024, când județul Brașov a fost cel mai afectat din țară.
Neavând locuri la spitalul local, a fost nevoită să meargă într-un alt județ. „M-am speriat când s-au îmbolnăvit și acum vreau să-i vaccinez pe toți”, spune ea.
Chiar și atunci când părinții sunt convinși, accesul rămâne o problemă. Stoica trăiește în condiții precare, fără apă curentă și electricitate, ceea ce face dificilă respectarea programărilor.
Potrivit organizației Salvați Copiii, criza este alimentată și de factori structurali: sărăcia, lipsa medicilor și supraîncărcarea sistemului.
Vaccinarea nu este obligatorie în România, iar responsabilitatea a fost transferată exclusiv medicilor de familie, crescând birocrația. În același timp, asistentele școlare nu mai au voie să administreze vaccinuri.
Dezinformarea și neîncrederea în vaccinuri
Medici precum Simona Codreanu spun că mulți copii sunt vaccinați la naștere, dar nu revin pentru schema completă. În unele cazuri, consecințele sunt tragice: un pacient a murit după ce a fost infectat de un frate nevaccinat.
Epidemiologul Mihai Negrea susține că problema nu ține doar de reticența față de vaccinuri, ci și de organizarea defectuoasă a sistemului.
Procesul de vaccinare poate dura săptămâni, ceea ce descurajează părinții. Soluțiile propuse includ centre comunitare și extinderea dreptului de vaccinare și către alți medici.
În același timp, dezinformarea joacă un rol major. Grupurile online amplifică temerile legate de vaccinul ROR, inclusiv mituri precum legătura cu autismul, infirmată științific.
Unii părinți, precum Laura, aleg să nu își vaccineze complet copiii din cauza lipsei de explicații din partea medicilor. Alții, precum Nicoleta Dima, revin asupra deciziei după ce realizează impactul dezinformării.
„Mi-am dat seama cât de mult suntem manipulați și că fiecare copil nevaccinat contribuie la aceste epidemii”, spune ea.
Impactul epidemiei asupra sistemului sanitar
La Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București, secțiile pline în timpul epidemiei din 2024 sunt acum goale.
În timpul focarului, cele mai grave cazuri din țară au ajuns aici, iar în Capitală au fost înregistrate cinci decese cauzate de complicațiile rujeolei.
