Pe măsură ce modelele lingvistice mari preiau tot mai multe sarcini cognitive, cercetătorii avertizează că această externalizare a gândirii vine cu un cost.
Când cercetătoarea Nataliya Kosmyna căuta stagiari, a observat că scrisorile de intenție primite erau suspect de asemănătoare. Erau lungi, bine formulate și, după introducere, făceau adesea o legătură abstractă și forțată cu activitatea ei, scrie BBC.
Pentru ea a fost evident că aplicanții foloseau modele lingvistice mari (LLM) – o formă de inteligență artificială care stă la baza chatboturilor precum ChatGPT, Google Gemini sau Claude – pentru a scrie aceste texte.
În același timp, la cursurile de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Kosmyna, care studiază interacțiunea dintre oameni și computere, a observat că tot mai mulți studenți uită informațiile mai ușor decât în urmă cu câțiva ani.
Pe fondul dependenței tot mai mari de LLM-uri, ea a bănuit că acest lucru ar putea afecta capacitatea cognitivă a studenților și a vrut să înțeleagă mai bine fenomenul.
Efectele AI
Îngrijorarea cercetătorilor este că, dacă devenim prea dependenți de inteligența artificială, aceasta ar putea afecta limbajul pe care îl folosim și chiar capacitatea noastră de a realiza sarcini cognitive de bază.
Există tot mai multe studii care sugerează că această „externalizare cognitivă” către AI poate avea un efect coroziv asupra abilităților mentale. Consecințele ar putea fi serioase și chiar să contribuie la declin cognitiv.
Este cunoscut faptul că instrumentele pe care le folosim ne influențează modul de gândire. De exemplu, odată cu apariția internetului, sarcini care necesitau cercetare aprofundată au devenit simple căutări într-un motor de căutare. Studiile au arătat că, pe măsură ce folosim mai mult aceste instrumente, reținem mai puține detalii – fenomen numit „efectul Google”. (Unii susțin însă că internetul funcționează ca o memorie externă care ne eliberează creierul pentru alte sarcini.)
Acum însă există temeri că, pe măsură ce delegăm și mai mult din gândire către AI, efectele asupra memoriei și capacității de rezolvare a problemelor ar putea fi și mai grave. Instrumentele de inteligență artificială pot scrie poezie, oferi sfaturi financiare sau chiar companie, iar studenții își externalizează tot mai des munca către astfel de tehnologii.
Studiile arată deja că tinerii ar putea fi deosebit de vulnerabili la efectele negative asupra gândirii critice. Kosmyna a vrut însă să aprofundeze aceste efecte.
Efort mental redus
Ea și colegii de la MIT Media Lab au recrutat 54 de studenți pentru a scrie eseuri scurte, împărțindu-i în trei grupuri. Un grup a folosit ChatGPT, altul a folosit Google (fără rezumate generate de AI), iar al treilea nu a folosit deloc tehnologie. Activitatea cerebrală a fiecărui student a fost măsurată.
Temele au fost intenționat generale, precum loialitatea, fericirea sau alegerile zilnice, astfel încât să nu fie necesară documentare complexă.
Rezultatele, deși încă nepublicate într-un jurnal științific, au fost relevante. Studenții care au lucrat fără tehnologie au avut o activitate cerebrală intensă, distribuită în mai multe zone ale creierului. Grupul care a folosit motoare de căutare a arătat activitate puternică în zonele vizuale, însă grupul care a folosit ChatGPT a avut o activitate cerebrală mult mai redusă – cu până la 55%.
„Creierul nu a adormit, dar activarea în zonele responsabile de creativitate și procesarea informației a fost mult mai scăzută”, spune Kosmyna.
ChatGPT a influențat și memoria participanților. După predarea eseurilor, cei care au folosit AI nu au putut cita din propriile texte și au simțit că nu le aparțin. Alte studii confirmă că utilizarea acestor instrumente reduce capacitatea de a reține și reaminti informații.
Deși rezultatele sunt încă în evaluare, ele confirmă tendințe observate și în alte cercetări. Un studiu al Universității din Pennsylvania sugerează că unii utilizatori ajung la o formă de „abandon cognitiv”, acceptând răspunsurile AI fără analiză critică și lăsând tehnologia să le înlocuiască intuiția.
Efecte similare apar și în afara utilizării chatboturilor. Un studiu internațional recent a arătat că medicii care au folosit timp de trei luni un sistem AI pentru depistarea cancerului de colon au devenit ulterior mai puțin eficienți în identificarea tumorilor fără ajutorul acestuia.
