România se pregătește pentru un nou val de presiuni asupra prețurilor, după ce Banca Națională a României a prezentat cel mai recent Raport trimestrial asupra inflației.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că în lunile următoare economia va traversa o perioadă dificilă, marcată de majorări de prețuri generate în principal de expirarea plafonării la energie și de modificările fiscale anunțate de Guvern.
Deși estimările indică un vârf al inflației în jurul lunii iulie, banca centrală susține că efectul ar urma să fie unul temporar, iar în a doua parte a anului ritmul scumpirilor ar putea începe să încetinească.
BNR estimează un salt puternic al inflației în trimestrul al treilea
Potrivit explicațiilor prezentate de Mugur Isărescu, rata anuală a inflației ar urma să înregistreze o creștere accentuată în trimestrul al treilea, pe fondul mai multor factori care se suprapun.
Printre principalele cauze se numără:
- expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică;
- majorarea TVA;
- creșterea accizelor începând cu 1 august;
- presiuni suplimentare din piața europeană.
BNR consideră că aceste efecte vor avea un caracter tranzitoriu, însă impactul asupra consumatorilor și companiilor va fi resimțit imediat.
Mugur Isărescu: „În vară dispare cocoașa”
Guvernatorul BNR a explicat că perioada critică pentru evoluția prețurilor se va concentra în lunile de vară.
„Va crește până în iulie, nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se va duce până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru ca apoi în iulie-august-septembrie să avem deja o inflație de 6%, iar spre sfârșitul anului peste 5%. Undeva pe 5,5% la sfârșitul anului. S-ar putea ca în Europa inflația să crească. S-ar putea ca în toamnă să nu mai fim campioni la inflație. În vară dispare cocoașa”, a declarat Mugur Isărescu.
Expresia „cocoașa” a fost folosită de guvernator pentru a descrie vârful temporar al inflației, urmat de o revenire treptată către un ritm mai redus al scumpirilor.
Cum ar putea evolua prețurile până la sfârșitul anului
Potrivit scenariului prezentat de banca centrală, inflația ar urma să parcurgă mai multe etape:
- până în iulie: apropiere de pragul de 11%;
- august-septembrie: reducere spre aproximativ 6%;
- final de an: coborâre în zona de aproximativ 5,5%.
Chiar dacă o astfel de evoluție ar reprezenta o reducere semnificativă față de vârful estimat pentru vară, nivelul ar rămâne peste ținta urmărită de BNR.
Pentru populație și mediul de afaceri, acest lucru înseamnă că presiunile asupra costurilor vor continua să existe inclusiv în ultimele luni ale anului.
BNR a revizuit estimările pentru perioada următoare
În ședința Consiliului de Administrație, BNR a analizat și aprobat ediția din mai 2026 a Raportului asupra inflației, document care include cele mai recente date economice disponibile.
Banca centrală a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului 2026, la 3,9%, față de estimarea anterioară de 3,7%.
Totodată, instituția estimează că rata inflației ar putea coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027.
Ce înseamnă noul val inflaționist pentru economie
Creșterea inflației nu afectează doar consumatorii, ci și companiile, costurile de finanțare și planurile investiționale.
Pentru mediul de business, o perioadă cu inflație ridicată poate însemna:
- costuri mai mari pentru energie și materii prime;
- reducerea puterii de cumpărare;
- presiuni asupra salariilor;
- dobânzi menținute la niveluri ridicate;
- încetinirea consumului.
În același timp, investitorii și piețele vor urmări dacă valul de scumpiri din vară va fi într-adevăr unul temporar sau dacă presiunile se vor prelungi și în 2027.
