Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat luni că am ajuns să avem funcţii care desfăşoară muncă de valoare egală, care sunt salarizate discreţionar şi diferenţiat, în funcţie de instituţie, de ce s-a propus de Consiliul Local iar legea salarizării stabileşte un sistem de echivalare astfel că toate familiile ocupaţionale devin legate în acest coeficient şi grade pe care le avem.
Ministrul a mai spus că în prezent sunt 151 de sporuri şi zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport naţional în administraţia din România.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru a declarat într-o conferinţă că, pe partea legată de discrepaţe salariale nejustificate, discutăm de acelaşi tip de poziţii în administraţie, între diverse spitale, între diverse lucruri şi ce se poate vedea este variaţia extraordinar de mare, de la 17.000 la 32.000, la 16.000 la 29.000, de la 10.000 la 22.000, pentru acelaşi tip de poziţie, în administraţie.
”Noi am ajuns în situaţia actuală să avem funcţii care desfăşoară muncă de valoare egală, care sunt salarizate discreţionar şi diferenţiat, fie în funcţie de instituţia în care sunt, fie în funcţie de ceea ce s-a propus de Consiliul Local, în administraţia locală, fie intervenţii ad hoc şi legislaţii în care s-au dat legii speciale de salarizare sau bonusare pe diverse familii ocupanţi”, a spus Pîslaru.
Reforma salarizării
”Pe baza unei analize de doi ani de zile, care a fost făcută cu Banca Mondială, stabileşte un sistem de echivalare, deci, practic, ştiu cum sunt familiile ocupaţionale legate între ele prin nişte funcţii care, cumva, leagă, între ele, familiile ocupaţionale. Deci sunt funcţii pe care le avem, la acelaşi nivel de complexitate, care leagă familiile ocupaţionale între ele şi, practic, toate familiile ocupaţionale devin legate în acest coeficient şi grade pe care le avem”, a explicat ministrul interimar al Muncii.
Dragoş Pîslaru a mai afirmat că ceea ce este important e că, în prezent, aceste grile de salarizare care există sunt necorelate, acum, între familiile ocupaţionale.
”Practic, – asta o să spun foarte cinstit şi pe şleau – defavorizează profesiile sau sectoarele care nu au pârghiile politice să-şi obţină, prin presiune, prin greve, prin diverse alte intervenţii, legislaţie specială. Şi acum ce facem este – spunem aşa: dacă există un acord – şi asta este asumpţia de bază de la care plecăm pe salarizare – că aceasta ar trebui să fie ierarhia între funcţiile pe care noi le avem, între familiile ocupaţionale, atunci, cumva, este foarte important ca orice fel de negociere sau discuţii să plece de la această ierarhizare. Şi e foarte important să ştiţi că, atunci când au avut loc întâlnirile tehnice, nu s-a plecat de la cât trebuie să fie salariul unuia sau salariul celuilalt, s-a plecat de la ideea – cum putem asigura, totuşi, că nivelul de complexitate este similar între familii. Şi, cumva, această referinţă fundamentală de evaluare a funcţiilor stă la baza grilei efective de salarii pe care o vedem astăzi. Deci, fără să înţelegem că evaluarea a durat doi ani şi că pe baza acelei evaluări am construit acest proiect, atunci ar fi foarte complicat, după aceea, să rezistăm tentaţiei. Şi acesta este alt lucru pe care vi-l spun din proprie experienţă”, a menţionat Pîslaru.
Eliminare sporuri
Ministrul a mai declarat că problema oamenilor nu este numai legată de câţi bani primesc în mână.
”Problema majoră pe care o avem în sistem acum se referă la echitate, pentru că oamenii analizează câţi bani primesc ei faţă de cât primeşte altcineva, fie cât primeşte altcineva care face acelaşi lucru, fie cât primeşte altcineva care, practic, are anumite elemente de natură salarială nejustificate faţă de cadrul legal. Un lucru care este fundamental, poate vestea cea mai importantă pe care o dăm, este faptul că, din cauza faptului că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici Legea 153, s-a marşat foarte mult pe sporuri. Şi ştiţi că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport naţional în administraţia din România. Le-am mai numărat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri”, a menţionat Pîslaru.
Ministrul interimar al Muncii a anunţat că, prin acest proiect, se elimină 87 din aceste sporuri.
”Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Salariul tău de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil şi sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă. Şi după cum vedeţi, le vom limita la 20% pe ordonatori principali de credite şi salariile ar trebui să aibă elementul cel principal în zona aceasta de salarii de bază, salariile lunare”, a mai spus Pîslaru.
