Franța, Italia și Spania se numără printre cele zece state care se opun planului Comisiei Europene de a condiționa plățile din bugetul UE de implementarea unor reforme de politică publică în viitorul cadru financiar multianual al blocului comunitar, au declarat pentru POLITICO patru diplomați familiarizați cu discuțiile.
Potrivit proiectului de buget aflat în prezent în negocieri între capitalele europene, statele membre ar trebui să îndeplinească o serie de condiții – inclusiv măsuri sensibile din punct de vedere politic, precum majorarea vârstei de pensionare – pentru a putea primi fondurile europene.
Cele zece guverne și-au exprimat opoziția în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE desfășurate miercuri, deschizând un nou front de dispută în negocierile dificile privind bugetul Uniunii pentru perioada 2028–2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro.
Este încă un subiect delicat pe care cele 27 de state membre trebuie să îl rezolve înainte de începutul anului 2027, când în Franța, Italia, Polonia și Spania vor avea loc alegeri naționale, ceea ce ar putea complica și mai mult negocierile.
Printre statele care s-au pronunțat împotriva modelului „bani în schimbul reformelor” se numără atât contributori importanți la bugetul UE, precum Italia, Franța și Spania, cât și beneficiari net ai fondurilor europene, precum Ungaria, Malta și Polonia.
Criticii susțin că acest mecanism ar putea consolida puterea guvernelor naționale în detrimentul autorităților regionale și ar permite Uniunii Europene să impună reforme fără un sprijin politic real.
„Nu vrem ca recomandările Comisiei să se transforme în obligații”, a declarat un diplomat european, care, asemenea celorlalte surse citate, a beneficiat de anonimat pentru a putea vorbi liber.
Pe de altă parte, Olanda a susținut planul în cadrul reuniunii, potrivit diplomaților. Alte state cu politici fiscale prudente, precum Suedia și Danemarca, susțin de mai mult timp că acest tip de condiționalitate ar putea ajuta țările mai puțin dezvoltate să devină mai eficiente din punct de vedere economic.
Totuși, doi diplomați din tabăra adversă au afirmat că adevărata motivație a acestor state este încetinirea fluxului de fonduri către regiunile mai puțin prospere.
Modelul folosit pentru fondul de redresare post-pandemie
Modelul „bani în schimbul reformelor” a fost testat deja în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), creat după pandemia de COVID-19, unde plata fondurilor era condiționată, printre altele, de reforme în domeniul justiției și al sistemului de pensii.
Italia a implementat în 2021 o reformă a sistemului judiciar, așteptată de mult timp, pentru a accelera procesele și a putea accesa o parte din fondurile alocate. Belgia a aprobat recent o reformă controversată a sistemului de pensii, menită să îi asigure sustenabilitatea financiară.
Comisia Europeană consideră că mecanismul a fost un succes, deoarece a obligat statele membre să pună în aplicare recomandările anuale formulate de Bruxelles, care anterior erau adesea ignorate.
În schimb, mai multe state membre au susținut că această condiționare a dus la întârzieri majore în acordarea fondurilor și la o lipsă de responsabilitate în procesul decizional.
Textul aflat în prezent în negociere obligă statele să „abordeze toate sau o parte semnificativă a provocărilor identificate” în recomandările anuale pentru a putea beneficia de finanțare.
Luxemburg și Belgia critică propunerea Comisiei Europene
Pentru mai multe state, această prevedere reprezintă o linie roșie. Luxemburg, considerat de oficialii implicați în negocieri drept cel mai vehement critic al propunerii, a votat luna trecută împotriva proiectului de buget tocmai din cauza condiționării fondurilor de implementarea reformelor.
„Dacă banii europeni vor depinde de aplicarea recomandărilor din Semestrul European, veți face cea mai bună campanie pentru populism”, a declarat ministrul de Externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, în cadrul unei reuniuni ministeriale din luna iunie.
Belgia a atras, la rândul său, atenția că modelul propus nu este compatibil cu structura sa federală, în care regiunile joacă un rol esențial în gestionarea fondurilor europene, au precizat doi diplomați familiarizați cu discuțiile.
Regiunile din întreaga Uniune Europeană au avertizat în repetate rânduri că ar putea pierde finanțări din cauza faptului că guvernele centrale nu implementează reformele solicitate de Bruxelles, deși Comisia Europeană consideră aceste temeri exagerate.
Mai mulți lideri europeni sunt așteptați să conteste oficial acest model în cadrul summiturilor programate după vacanța de vară, întâlniri care ar trebui să pregătească terenul pentru un acord final privind bugetul multianual al Uniunii.
„Se pare că asistăm la o trezire la realitate”, a concluzionat unul dintre diplomații citați de POLITICO.
