Europenii își doresc în proporție covârșitoare o Europă puternică, unită și independentă, dar se îndoiesc că acest obiectiv poate fi atins, potrivit unui studiu care sugerează că o criză de încredere la nivelul continentului creează un teren fertil pentru discursurile extremei drepte despre declin, scrie The Guardian.
Raportul, bazat pe 5.800 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, precum și pe o analiză a modului în care Europa este prezentată în discursul politic și în presa din 15 țări, conturează imaginea unui public ambițios, dar dezamăgit.
Studiul arată că 68% dintre respondenți vorbesc despre Europa în termenii unei „deteriorări generale sau ai pierderii normalității”, în timp ce doar 12% consideră momentul actual drept unul de „trezire și reînnoire europeană”.
Mulți dintre cei intervievați recunosc provocările majore cu care se confruntă Europa, printre care războiul (43%), presiunile economice (33%) și necesitatea unei autonomii internaționale mai mari (29%).
Cu toate acestea, 74% consideră că Europa nu gestionează bine aceste provocări, iar 56% cred că viitorul său este „în pericol”.
Problema nu este lipsa de ambiție. Nu mai puțin de 73% dintre respondenți au o viziune europeană puternică, bazată pe unitate și integrare politică (35%), pace și securitate (28%) sau prosperitate (19%). Doar 13% își doresc „mai puțină Europă” sau dizolvarea Uniunii Europene.
Pentru mulți, a declarat autorul studiului, Paweł Zerka, cercetător senior în cadrul think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), problema „nu este că au încetat să își dorească o Europă mai puternică, ci că nu mai cred că acest lucru este realizabil”.
Rezultatul, a adăugat Zerka, este un „decalaj de imaginație”.
„Oamenii își pot imagina tipul de Europă pe care și-l doresc, dar le este greu să vadă o cale credibilă de la situația actuală către locul în care vor să ajungă. Acestea sunt chestiuni de politică, nu doar de comunicare”, a spus el.
Cu o săptămână înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să susțină la Bruxelles discursul anual privind „starea Uniunii”, Zerka a declarat că datele sugerează că blocul comunitar are nevoie de „mai puține promisiuni grandioase” și de mai multe „dovezi că se îndreaptă în direcția corectă”.
Studiul citează zeci de conversații cu cetățeni europeni.
„Sunt adesea ușurat că trăiesc în Europa. Nu este perfectă și unele lucruri merg în direcția greșită, dar nicio regiune din lume nu este mai sigură, mai liberă și mai democratică”, a declarat un respondent german.
Acesta a identificat criza climatică și partidele de extremă dreapta drept cele mai mari provocări ale continentului, dar a apreciat că ele nu sunt abordate eficient.
„Alegerile se concentrează prea mult pe prezent și prea puțin pe viitor”, a spus el.
Respondentul a afirmat că și-ar dori ca, peste 20 de ani, Europa să fie „liberă, democratică, sustenabilă, mai puțin îndatorată, mai la stânga din punct de vedere politic și pașnică”.
Întrebat dacă este de părere că acest scenariu se va concretiza, răspunsul său a fost: „Nu”.
Studiul a împărțit alegătorii europeni în patru categorii.
„Pozitivii” (19%) sunt susținători convinși ai proiectului european și consideră că actualele crize pot deveni un catalizator pentru o Uniune mai puternică și mai integrată.
„Negativii” (39%) cred că cele mai bune zile ale Europei au rămas în urmă.
Aproape jumătate dintre respondenții din Franța, Germania și Italia – precum și aproape toți cei care au votat pentru partide ale dreptei radicale, precum AfD în Germania, RN în Franța, PVV în Țările de Jos și Reform UK în Regatul Unit – au fost incluși în categoria „Negativilor”.
Dintre aceștia, 83% au vorbit despre Europa în termenii pierderii și declinului.
„Deconectații” (12%) sunt, în general, alegători apatici, pentru care integrarea europeană reprezintă un subiect îndepărtat, cu o relevanță redusă în viața de zi cu zi.
„Nesigurii” (31%) împărtășesc valori pro-europene, dar se îndoiesc de capacitatea continentului de a acționa decisiv, de a-și proteja cetățenii sau de a-și apăra valorile.
Aproape o treime (32%) dintre respondenții din toate țările incluse în studiu au menționat „lentoarea Europei” în răspunsurile lor.
Un tânăr polonez, născut în anii 2000, a rezumat această percepție în termeni tranșanți: „În esență, UE discută mult, dar nu face nimic”.
Incapacitatea blocului comunitar de a-și apăra poziția atunci când se confruntă cu actori puternici a reprezentat, de asemenea, o temă recurentă.
Aproape o treime dintre respondenți (30%) au menționat această problemă, iar recentele concesii tarifare făcute de UE lui Donald Trump au fost indicate drept un simbol deosebit de umilitor al acestei percepții.
