Procurorii DIICOT și polițiștii au descoperit un aparat de bruiaj în mașina fostului candidat la Președinție Călin Georgescu, iar în locuința acestuia din Mogoșoaia au găsit mai multe documente, inclusiv o legitimație atribuită Ordinului de Malta.
Descoperirile au fost făcute în timpul perchezițiilor desfășurate luni, 21 septembrie, într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de euro. Georgescu a fost ridicat din trafic în cursul dimineții și dus la locuința sa pentru a asista la percheziții.
Un aparat de bruiaj, descoperit în mașina lui Călin Georgescu
Anchetatorii au găsit în autoturismul fostului candidat la alegerile prezidențiale un aparat de bruiaj de tip „rabbler”, au declarat surse judiciare pentru Agerpres.
Potrivit surselor citate, dispozitivul este folosit pentru a împiedica ascultarea și înregistrarea conversațiilor. Un astfel de aparat poate genera interferențe sonore care îngreunează captarea inteligibilă a discuțiilor de către dispozitivele de înregistrare.
Deocamdată, nu au fost comunicate oficial detalii despre împrejurările în care Georgescu ar fi utilizat aparatul sau despre eventuala legătură a acestuia cu faptele investigate de DIICOT.
Perchezițiile de la vila sa din Mogoșoaia au durat aproximativ șapte ore. La finalul verificărilor, anchetatorii au părăsit imobilul cu mai multe genți care conțineau documente ridicate pentru cercetări.
Legitimație atribuită Ordinului de Malta, găsită în locuința fostului candidat
În timpul perchezițiilor, procurorii ar fi descoperit și un document prezentat drept legitimație diplomatică a Ordinului de Malta, pe numele lui Călin Georgescu, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Documentul poartă inscripția „DIPLOMATIC ID – Order of Malta, Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem” și conține fotografia fostului candidat, alături de mențiunea „senator”.
Ambasadorul Ordinului de Malta în România, Roberto Musneci, a declarat pentru G4Media că organizația nu emite asemenea documente și că Georgescu nu este membru al Ordinului.
„Eu vă confirm că Ordinul de Malta nu emite astfel de documente. Persoana în cauză nu este membră a Ordinului de Malta”, a precizat diplomatul.
Acesta a adăugat că nu este prima dată când documente de acest tip sunt folosite ilegal de diverse persoane.
Nu au fost comunicate oficial informații privind proveniența legitimației găsite în locuința lui Georgescu sau împrejurările în care aceasta ar fi fost utilizată.
Călin Georgescu, ridicat din trafic în drum spre un bazin de înot din Otopeni
Fostul candidat la Președinție a fost ridicat luni dimineață de anchetatori, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot din Otopeni, și a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde se desfășurau percheziții.
Acțiunea face parte dintr-o anchetă DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În cadrul dosarului sunt efectuate cinci percheziții în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Cercetările vizează trei persoane: doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani.
Printre persoanele vizate se află și omul de afaceri Ionel Rusen, implicat anterior în strângerea de fonduri pentru campania prezidențială a lui Călin Georgescu.
Rusen a fost dus la sediul DIICOT – Structura Centrală, pentru audieri.
Dosarul de înșelăciune: un om de afaceri susține că a pierdut peste un milion de euro
Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, care susține că a fost păgubit cu peste un milion de euro în urma unei operațiuni de finanțare care nu s-a mai concretizat.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu.
Georgescu i-ar fi propus să se implice într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară obținerea unei linii de credit.
Pentru accesarea finanțării, fostul candidat i-ar fi recomandat omului de afaceri să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept o persoană de încredere.
La rândul său, Rusen i l-ar fi prezentat pe cetățeanul italian Massimiliano Arena, despre care ar fi afirmat că reprezenta o bancă din Elveția.
Pentru obținerea creditului, lui Răzvan Leu i s-ar fi solicitat depunerea unei garanții financiare.
Conform anchetatorilor, persoana vătămată ar fi fost determinată să transfere inițial peste un milion de euro, în perspectiva obținerii unei finanțări de șase milioane de euro.
Ulterior, sub pretextul majorării creditului la 15 milioane de euro, i-ar fi fost solicitată o garanție suplimentară de 100.000 de euro.
Împrumutul nu a mai fost acordat, iar omul de afaceri susține că nu și-a recuperat sumele transferate.
Prejudiciul total indicat de anchetatori depășește 1,1 milioane de euro.
Suspiciuni privind destinația banilor și finanțarea campaniei electorale
Potrivit informațiilor apărute în presă, o parte dintre banii transferați de Răzvan Leu ar fi ajuns să finanțeze campania prezidențială a lui Călin Georgescu.
Această posibilă legătură face parte din informațiile prezentate în contextul anchetei, însă destinația finală a sumelor și eventualele responsabilități individuale urmează să fie stabilite de procurori.
Conform DIICOT, gruparea investigată ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat atât în România, cât și în Marea Britanie, pentru obținerea unor foloase patrimoniale necuvenite.
Membrii grupării ar fi fost prezentați victimelor drept oameni de afaceri prosperi, administratori ai unor societăți străine care dispuneau de fonduri importante și puteau facilita obținerea unor credite pentru dezvoltarea afacerilor din România.
Finanțările ar fi fost condiționate de depunerea unor garanții bănești, sume pe care membrii presupusei grupări ar fi urmărit să și le însușească.
Ancheta este în desfășurare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
