S&P Global urmează să anunțe vineri o nouă evaluare a ratingului de credit al României, aflat deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor și cu perspectivă negativă. Potrivit Reuters, eșecul formării Guvernului Mureșan și prelungirea crizei politice sporesc presiunile asupra ratingului, în timp ce un expert estimează la 25% riscul unei retrogradări.
Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureşan a pierdut un vot de încredere în parlament, prelungind o criză care a dus deja leul românesc la minime istorice şi a împins în ultimele două săptămâni randamentele obligaţiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, la maximele ultimului an.
Datoria internaţională a României se află sub presiune de ceva timp, obligaţiunile cu scadenţă mai îndelungată tranzacţionându-se în ultimele zile la cele mai scăzute preţuri din mai 2025.
Vineri, S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al României, care se situează pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă.
De la începutul anului 2025, swapurile de credit pe cinci ani s-au tranzacţionat la niveluri care reflectă o retrogradare cu două trepte la „BB”, pe măsură ce deciziile de austeritate adoptate de guvern pentru a frâna creşterea îndatorării au subminat coaliţia pro-UE aflată la putere în România şi au determinat o creştere a sprijinului pentru opoziţia eurosceptică reprezentată de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR).
„Finanţele publice ale României s-au îmbunătăţit”, spun analiştii de la Capital Economics într-o notă. „Însă sunt necesare progrese mult mai mari pentru a linişti investitorii şi a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, adaugă ei.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru pieţele emergente la Generali Asset Management, estimează o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P, afirmând că agenţia de rating a adoptat o poziţie mai indulgentă faţă de formarea guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului.
CONDIŢIA PENTRU O TOLERANŢĂ DIN PARTEA AGENŢIILOR DE RATING
„Atât S&P, cât şi Moody’s ar putea tolera o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, dar consolidarea fiscală trebuie să rămână pe calea stabilită şi probabil (această toleranţă va dura) nu mai mult decât până în primul trimestru al anului 2027”, a spus el.
„O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanşa o retrogradare”, avertizează expertul.
Acest eşec al învestirii unui nou guvern creşte probabilitatea ca AUR să se alieze cu social-democraţii de stânga pentru a forma o nouă majoritate parlamentară – un scenariu de care investitorii se tem că ar putea zădărnici eforturile de reducere a deficitului României, tocmai în momentul în care agenţiile de rating pregătesc noi evaluări.
România a evitat la limită o retrogradare la un nivel sub cel de investiţie de către Fitch la sfârşitul lunii iulie, iar toate cele trei mari agenţii de rating au subliniat că ţara trebuie să adopte până la sfârşitul acestui an un buget pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului.
România a convenit cu Bruxelles-ul să-şi readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB stabilit de UE până în 2030.
Moody’s şi Fitch au programate revizuiri ale ratingului de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenţii au acordat României cel mai scăzut rating de investiţii, cu perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanţelor din România, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureştiul nu îşi poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulenţele politice.
„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea face o pauză, să aducem deficitul la 6% din PIB şi să ne oprim”, a spus Nazare în cadrul unei conferinţe financiare în această săptămână. „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”, a arătat el.
PREOCUPĂRI LEGATE DE VITEZA DE ACUMULARE A DATORIEI
Banca centrală a avertizat, de asemenea, săptămâna aceasta cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanţelor publice.
„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creştere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu. „Consecinţele sunt imediate – costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, deci cheltuim mai mult pe dobânzi decât ţinta de deficit pe care ne propunem să o atingem”, a arătat Marinescu.
El a menţionat că nevoile brute de finanţare au depăşit 10% din PIB, „depăşind zona optimă pentru indicatorii de risc”.
UNELE PROGRESE AR PUTEA FI PUSE ÎN UMBRĂ DE NEÎNŢELEGERILE POLITICE
România a înregistrat unele progrese: deficitul bugetar consolidat s-a situat la 2,89% din PIB până în luna august, faţă de 4,51% cu un an în urmă, în contextul în care guvernul îşi propune să reducă deficitul anual la 6,2%, de la peste 9% în 2024.
Însă investitorii afirmă că această îmbunătăţire ar putea fi umbrită de disfuncţionalităţile politice.
„Cu cât criza politică se prelungeşte mai mult, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă situaţia din perspectiva ratingurilor”, a declarat Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare şi strategie suverană la Gramercy.
O retrogradare ar declanşa probabil vânzări forţate ce ar determina lărgirea spread-urilor obligaţiunilor, a adăugat ea.
