Un val de proteste provocate de criza locuințelor a cuprins sâmbătă zeci de orașe din Spania, în timp ce premierul Pedro Sánchez analizează posibilitatea convocării unor alegeri anticipate.
Cea mai mare manifestație a avut loc la Madrid, unde patru coloane de protestatari au ocupat principalele bulevarde ale capitalei înainte de a se reuni în Piața Cibeles. Sindicatul Chiriașilor din Spania, care a organizat protestele, a susținut că 500.000 de persoane au ieșit în stradă, în timp ce delegația guvernului de la Madrid a estimat participarea la 70.000 de persoane, scrie Politico.
Purtătoarea de cuvânt a Sindicatului Chiriașilor din Spania, Valeria Racu, a declarat că participarea reflectă exasperarea populației față de liderii politici care nu au reușit să rezolve criza locuințelor, în condițiile în care chiriile medii au crescut cu aproape 90% în ultimul deceniu.
„Oamenii din stradă dețin din nou puterea”, a declarat ea în fața manifestanților, insistând că mișcarea lor „nu va mai tolera lipsa de acțiune”.
Protestele au fost declanșate după ce o firmă de investiții a evacuat-o pe Maricarmen Abascal, în vârstă de 87 de ani, din apartamentul în care locuia din 1956.
Guvernul lui Sánchez a încercat marți să tempereze nemulțumirea, prezentând două proiecte legislative amânate de mult timp, menite să limiteze practicile speculative, să extindă protecția împotriva evacuării pentru chiriașii vulnerabili și să prelungească automat contractele existente. Însă parlamentarii conservatori au respins vineri ambele proiecte.
În urma acestei înfrângeri, oficiali de rang înalt din guvern au indicat că Sánchez – aflat deja sub presiune din cauza crizei migratorii în desfășurare din Ceuta și a cazurilor de corupție care implică membri ai familiei sale și apropiați politici – ia în calcul convocarea unor alegeri anticipate, în încercarea de a profita electoral de nemulțumirea provocată de criza locuințelor.
Protestele de sâmbătă au evidențiat însă riscurile unei astfel de strategii. Deși manifestanții au criticat opoziția conservatoare pentru respingerea proiectelor legislative, aceștia l-au acuzat și pe Sánchez că nu a reușit să rezolve criza locuințelor de când a preluat puterea, în 2018.
„Opt zile de putere a oamenilor au realizat mai mult decât opt ani de guvernare progresistă”, a declarat Racu, adăugând că protestatarii vor continua să pună presiune asupra politicienilor „indiferent cine guvernează această țară”.
Cerând o grevă generală pentru a forța adoptarea unor măsuri urgente în domeniul locuințelor, Racu a afirmat că „sentimentele de dezamăgire, disperare, deziluzie și tristețe au fost înlocuite de o nouă energie în stradă”.
În timp ce demonstrațiile aveau loc, Sánchez nu a avut apariții publice și își analiza opțiunile. Emiliano García-Page, președintele socialist al regiunii Castilla-La Mancha, precum și liderii partidului din Extremadura, Țara Bascilor și Castilla y León l-au îndemnat sâmbătă pe Sánchez să convoace alegeri anticipate, argumentând că alegătorii trebuie să fie ascultați.
În același timp, perspectiva unor alegeri iminente determină stânga fragmentată din Spania să încerce să se reorganizeze. În condițiile în care vicepremierul Yolanda Díaz a anunțat că nu va candida pentru realegere, ministrul Sănătății, Mónica García, și ministrul Culturii, Ernest Urtasun, sunt considerați principalii candidați pentru a-i succeda la conducerea partidului Sumar.
Însă lidera Podemos, Irene Montero, încearcă, de asemenea, să se poziționeze în fruntea unei alianțe mai largi a stângii. Același lucru îl face și Ada Colau, activistă de lungă durată pentru dreptul la locuire și fost primar al Barcelonei, care și-a exprimat disponibilitatea de a reveni în prima linie a politicii în fruntea unei coaliții progresiste.
Partidul Popular, de centru-dreapta, se află pe primul loc în sondajele electorale, cu 34% din intențiile de vot, și este deschis formării unui guvern împreună cu partidul de extremă dreapta Vox, cotat cu 18%.
Socialiștii lui Sánchez beneficiază de sprijinul a 26% dintre alegători și ar avea nevoie ca stânga fragmentată să se unească în spatele unei alianțe electorale capabile să obțină suficiente mandate în Parlament pentru formarea unei noi coaliții.
