Curtea Constituțională a respins miercuri, ca inadmisibilă, cererea formulată de Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disputa are în centru plata unor restanțe salariale ale magistraților în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei, pentru care ÎCCJ a obținut anterior o decizie favorabilă la Curtea de Apel București.
Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi și este definitivă și general obligatorie. Judecătorii constituționali au stabilit că procedura privind conflictele juridice de natură constituțională nu poate fi utilizată pentru contestarea sau modificarea unei hotărâri pronunțate de o instanță.
Procesul privind plata efectivă a celor 4,8 miliarde de lei continuă separat. Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea Curții de Apel București, iar următorul termen la Înalta Curte este stabilit pentru joi, 8 octombrie 2026.
CCR: Curtea Constituțională nu poate deveni o instanță de control judiciar
În motivarea soluției, CCR arată că atribuția sa privind soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională nu poate fi transformată într-o cale prin care să fie atacate hotărârile instanțelor.
„Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale constante, atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar”, se arată în comunicatul CCR.
Potrivit Curții, argumentele prezentate în sesizare vizau, în realitate, modul în care instanța a soluționat dosarul: cererea de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei drept urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile.
Aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești și pot fi contestate prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin sesizarea CCR pentru existența unui conflict constituțional.
„Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti”, au precizat judecătorii constituționali.
CCR concluzionează că solicitarea lui Ilie Bolojan depășește cadrul unui conflict juridic de natură constituțională și urmărește, în realitate, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță.
Miza financiară: 4,8 miliarde de lei pentru restanțele salariale
Conflictul are în centru plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați și alte categorii profesionale îndreptățite.
La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, reclamând refuzul de a asigura fondurile necesare achitării sumelor restante.
Ulterior, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București și a solicitat obligarea Guvernului la plata a aproximativ 4,8 miliarde de lei. Suma reprezintă restanțe salariale obținute prin hotărâri judecătorești și penalități aferente acestora.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ și a obligat Executivul să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale scadente în 2026, inclusiv, dacă este necesar, printr-o rectificare bugetară.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea cu recurs.
Bolojan acuza o ingerință a puterii judecătorești în bugetul statului
Ilie Bolojan a sesizat CCR pe 2 iulie, susținând că instanțele nu au competența de a decide modul în care Guvernul distribuie fondurile din bugetul general consolidat.
Argumentul său a fost că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea banilor din Fondul de rezervă sunt atribuții ale puterilor executivă și legislativă.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, afirma Bolojan.
Acesta susținea că obligarea Executivului să asigure fondurile pentru restanțele salariale din justiție „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
CCR nu a intrat însă pe fondul acestei dispute, stabilind că argumentele invocate nu pot fi analizate prin procedura conflictului juridic de natură constituțională.
Procesul pentru cele 4,8 miliarde de lei continuă la ÎCCJ
Respingerea sesizării de către CCR nu încheie litigiul referitor la plata banilor.
Hotărârea Curții de Apel București a fost atacată de Guvern și Ministerul Finanțelor, iar recursul se află chiar pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța supremă a amânat de mai multe ori pronunțarea, următorul termen fiind stabilit pentru joi, 8 octombrie 2026.
Prin urmare, CCR a stabilit doar că procedura conflictului juridic de natură constituțională nu poate fi folosită pentru a modifica hotărârea instanței. Soarta celor aproximativ 4,8 miliarde de lei urmează să fie tranșată în procesul aflat pe rolul ÎCCJ.
