Omenirea ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării maliţioase a inteligenţei artificiale sau a unui conflict nuclear, potrivit unei noi evaluări a riscurilor globale.
Acestea se află în fruntea unei liste de 17 ameninţări majore la adresa sănătăţii umane în următorii 75 de ani, listă care include, de asemenea, reducerea fondurilor alocate ajutorului umanitar de către ţările bogate, criza climatică şi malnutriţia în rândul copiilor, notează The Guardian.
Experţii din cadrul Comisiei Lancet privind ameninţările globale la adresa sănătăţii în secolul XXI au afirmat că toate aceste ameninţări interacţionează – ceea ce înseamnă că trebuie abordate în mod integrat –, dar au subliniat că există „o cale realistă de acţiune” pentru fiecare dintre ele.
„Deciziile luate astăzi de lideri vor modela sănătatea şi bunăstarea generaţiei următoare”, a declarat prof. Christopher Murray, copreşedinte al comisiei şi director al Institutului pentru Metrică şi Evaluare a Sănătăţii din cadrul Universităţii din Washington.
Pentru a-şi întocmi lista, comisia a estimat câţi ani de viaţă sănătoasă s-ar putea pierde din cauza bolilor, a dizabilităţilor sau a deceselor premature provocate de fiecare dintre aceste ameninţări, pe baza tendinţelor actuale – o unitate de măsură cunoscută sub numele de „ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate” (DALY).
Pericole puțin probabile, dar reale
„Utilizarea maliţioasă a inteligenţei artificiale – inclusiv pentru arme biologice – şi un conflict nuclear însoţit de o foamete nucleară implică riscuri de extincţie în următorii 75 de ani”, se arată în raport.
Documentul precizează că, deşi probabilitatea producerii acestor evenimente rămâne scăzută, ele au potenţialul de a pune capăt existenţei umanităţii: fie printr-un conflict nuclear care ar elibera în atmosfera superioară suficiente particule pentru a bloca lumina solară şi a provoca foamete, fie prin intermediul armelor biologice create cu ajutorul inteligenţei artificiale.
Un editorial publicat în revista *The Lancet* concomitent cu raportul a avertizat: „Amploarea daunelor, în eventualitatea materializării acestor riscuri, ar aduce o apocalipsă asupra umanităţii.”
Printre alte riscuri care ar putea cauza, cumulat, pierderea a peste un miliard de ani de viaţă sănătoasă (măsuraţi prin indicatorul DALY) – şi care, prin urmare, au fost considerate „ameninţări catastrofale majore” – s-au numărat poluarea aerului, rezistenţa la antimicrobiene, malnutriţia infantilă şi colapsul climatic, precum şi conflictele convenţionale, reducerea ajutorului extern, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educaţie, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul şi îmbătrânirea nesănătoasă.
Pentru a fi incluse pe listă, ameninţările trebuiau nu doar să aibă potenţialul de a cauza un număr mare de ani de viaţă sănătoasă pierduţi, ci şi să dispună de soluţii posibile.
Avertisment pentru lideri
Ibrahim Abubakar, membru al comisiei şi profesor de epidemiologie a bolilor infecţioase la UCL, a declarat: „Nu pornim de la ideea de a spune: «Priviţi, vrem să vă speriem – iată câte ameninţări planează asupra umanităţii». Pornim de la premisa că, dacă eşti un factor de decizie în prezent – fie la nivel multilateral global, fie la nivel naţional –, acestea sunt potenţialele ameninţări cu care te-ai putea confrunta şi aceasta este amploarea impactului pe care îl poţi avea.”
Acţiunile menite să limiteze încălzirea globală la aproximativ 1,8°C (3,2°F), în loc să permită atingerea pragului de 4,4°C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viaţă sănătoasă, potrivit raportului, care a simulat scenarii optime şi pesimiste pentru fiecare ameninţare.
În regiunile cu venituri ridicate, principalele ameninţări au fost bolile netransmisibile, precum obezitatea şi problemele de sănătate mintală, în timp ce în regiunile cu venituri scăzute, pierderea sănătăţii a fost cauzată de factori precum nivelul scăzut de educaţie.
Amenințări petru țările dezvoltate
Multe dintre principalele ţări donatoare, inclusiv SUA şi Marea Britanie, au anunţat reduceri semnificative ale fondurilor alocate ajutorului extern în ultimul an. Potrivit comisiei, o eventuală prăbuşire sau o reducere drastică a ajutorului internaţional în domeniul sănătăţii ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate (DALY) până în anul 2100, dintre care aproape 70% s-ar înregistra în Africa Subsahariană. Această regiune suportă, de asemenea, cea mai mare parte a poverii malnutriţiei infantile.
Comisia a fost formată din 35 de experţi, iar concluziile acesteia vor fi prezentate duminică la Summitul Mondial al Sănătăţii de la Berlin, Germania. Evaluarea lor va fi actualizată anual pentru a reanaliza cele 17 ameninţări identificate, integrând date noi şi orice riscuri emergente.
Autorii au îndemnat liderii să abordeze aceste riscuri înainte ca ele să degenereze în crize, inclusiv prin investiţii în inovaţii tehnologice şi prin consolidarea sistemelor de sănătate.
„Am început acest proces în urmă cu trei ani, crezând că există trei ameninţări majore: conflictele, schimbările climatice şi pandemiile”, a declarat Murray. „Există însă un număr mult mai mare de ameninţări care ar trebui să ne preocupe, iar guvernele trebuie neapărat să aloce fonduri şi personal pentru anticiparea, prevenirea şi pregătirea în faţa acestei game mai diverse de riscuri.”
