Partidul Național Liberal (PNL) a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind rambursarea cheltuielilor din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul liberalilor, menținând hotărârea prin care partidul este obligat să restituie la bugetul de stat peste 14 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,8 milioane de euro. Decizia reprezintă o nouă problemă financiară pentru PNL, într-un moment în care conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan, a vorbit deja despre dificultățile bugetare ale formațiunii.
PNL pierde definitiv procesul cu AEP. Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Partidul Național Liberal împotriva unei hotărâri pronunțate anterior de Curtea de Apel București.
Prin această decizie, instanța supremă a menținut soluția nefavorabilă liberalilor în litigiul cu Autoritatea Electorală Permanentă, referitor la fondurile utilizate în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024.
Potrivit soluției instanței, recursul PNL a fost considerat nefondat.
„Respinge recursul formulat de reclamantul Partidul Naţional Liberal împotriva Sentinţei civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă”, se arată în hotărârea ÎCCJ.
Soluția este consemnată ca fiind pronunțată la 15 octombrie 2026, prin punerea acesteia la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Prin respingerea recursului, PNL a epuizat această cale de atac, iar decizia instanței este definitivă.
De unde provine suma de peste 14 milioane de lei
Litigiul are la bază modul în care PNL a finanțat campania prezidențială a fostului său lider Nicolae Ciucă, desfășurată în anul 2024.
Pentru această campanie, liberalii au utilizat atât fonduri provenite din finanțare privată, cât și bani din subvențiile acordate partidelor politice de la bugetul de stat.
Potrivit raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, suma totală declarată pentru campania lui Nicolae Ciucă a fost de 17.650.605,21 lei.
Cheltuielile au fost împărțite astfel:
- 3.541.017,92 lei – cheltuieli efectuate din finanțare privată;
- 14.109.587,59 lei – cheltuieli efectuate din finanțare publică, respectiv din subvențiile acordate partidului de la bugetul de stat.
Documentele din dosar arată că PNL a solicitat restituirea întregii sume prin cererea înregistrată cu numărul 40556 din 13 decembrie 2024.
Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat inițial restituirea sumelor solicitate, însă ulterior a verificat respectarea prevederilor legale referitoare la finanțarea campaniei electorale.
În urma controlului, AEP a stabilit că sumele provenite din subvenții și utilizate pentru cheltuielile electorale nu puteau beneficia de rambursare în condițiile invocate de partid.
Astfel, suma de 14.109.587,59 lei a devenit obiectul disputei juridice dintre PNL și autoritatea electorală.
Cum a început conflictul dintre PNL și Autoritatea Electorală Permanentă
Situația a apărut după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Guvernul condus la acel moment de Marcel Ciolacu a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 143/2024, care a reglementat restituirea cheltuielilor electorale în contextul anulării scrutinului.
PNL a solicitat rambursarea cheltuielilor efectuate pentru campania lui Nicolae Ciucă, inclusiv a celor finanțate din subvențiile publice primite de partid.
Ulterior, AEP a efectuat un control asupra modului în care fuseseră utilizate și restituite fondurile electorale.
Autoritatea a considerat că banii proveniți deja din finanțarea publică nu puteau fi rambursați în aceeași manieră ca sumele provenite din finanțare privată.
În consecință, a dispus vărsarea la bugetul de stat a sumelor vizate de decizia de control.
PNL a contestat măsura în instanță, susținând că Autoritatea Electorală Permanentă a interpretat și aplicat greșit prevederile legale.
Ce a susținut PNL în instanță pentru a păstra banii
În acțiunea formulată împotriva AEP, liberalii au solicitat anularea deciziei privind vărsarea la bugetul de stat a sumelor aferente cheltuielilor electorale efectuate cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2024.
PNL a invocat atât prevederile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cât și dispozițiile OUG nr. 143/2024.
Unul dintre principalele argumente ale partidului a fost că solicitarea de restituire a cheltuielilor fusese formulată în temeiul ordonanței adoptate după anularea alegerilor, nu în baza mecanismului obișnuit de rambursare prevăzut de Legea nr. 334/2006.
Potrivit susținerilor PNL consemnate în dosar, AEP nu ar fi avut competența de a efectua ulterior un control privind respectarea regulilor generale de rambursare, în condițiile în care cererea fusese întemeiată pe ordonanța specială.
Liberalii au argumentat și că autoritatea electorală nu constatase săvârșirea unei contravenții dintre cele prevăzute de articolul 52 din Legea nr. 334/2006.
De asemenea, partidul a subliniat că AEP nu aplicase o amendă contravențională.
În opinia PNL, măsura complementară a vărsării unor sume la bugetul de stat nu putea fi dispusă în absența constatării unei contravenții și a aplicării unei sancțiuni principale.
Aceste argumente nu au fost suficiente pentru a schimba soluția instanței.
Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre nefavorabilă PNL la 19 noiembrie 2025, iar Înalta Curte a respins ulterior recursul partidului, menținând soluția.
O nouă problemă financiară pentru PNL, într-un moment dificil
Decizia definitivă a Înaltei Curți vine într-un context financiar complicat pentru Partidul Național Liberal.
Conducerea formațiunii a vorbit anterior despre dificultățile financiare ale partidului, iar obligația de a restitui peste 14 milioane de lei reprezintă o presiune suplimentară asupra resurselor disponibile.
Suma aflată în litigiu este semnificativă și în raport cu cheltuielile totale ale campaniei prezidențiale din 2024.
Din cele aproximativ 17,65 milioane de lei declarate pentru campania lui Nicolae Ciucă, peste 14,1 milioane de lei proveneau din subvenții publice.
Cu alte cuvinte, aproximativ 80% din cheltuielile declarate pentru această campanie au fost finanțate din bani publici.
Pentru PNL, condus în prezent de Ilie Bolojan, pierderea definitivă a procesului înseamnă că partidul nu mai poate conta pe păstrarea acestor fonduri în condițiile contestate în instanță.
Cazul readuce în discuție și modul în care partidele politice utilizează subvențiile primite de la stat, precum și regulile privind rambursarea cheltuielilor electorale.
Ce înseamnă decizia ÎCCJ pentru finanțarea campaniilor electorale
Litigiul dintre PNL și AEP evidențiază diferența dintre cheltuielile electorale suportate din finanțare privată și cele efectuate din subvențiile acordate deja de la bugetul de stat.
În cazul campaniei prezidențiale a lui Nicolae Ciucă, cea mai mare parte a cheltuielilor declarate a fost acoperită din fonduri publice.
Disputa juridică a vizat posibilitatea ca aceste sume să fie restituite partidului în contextul reglementărilor speciale adoptate după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
PNL a susținut că restituirea fusese realizată în baza OUG nr. 143/2024 și că măsura ulterioară dispusă de AEP nu avea temei legal.
Autoritatea Electorală Permanentă a contestat însă dreptul partidului de a beneficia de rambursarea sumelor provenite din subvenții.
Prin respingerea definitivă a recursului PNL, Înalta Curte a menținut soluția favorabilă AEP.
Astfel, campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024 continuă să producă efecte financiare pentru liberali, la aproape doi ani de la desfășurarea scrutinului.
