Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu ajunge marți, 20 octombrie, în fața Parlamentului pentru votul de învestitură, după aproape șase luni de interimat și trei încercări nereușite de formare a unui nou Executiv.
Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a prelua conducerea țării, iar acordurile semnate cu PNL și UDMR îi oferă perspectiva unei majorități parlamentare. Susținerea nu este însă unanimă în rândul liberalilor, în timp ce AUR și USR au anunțat că vor vota împotrivă.
Ziua decisivă pentru viitorul Guvern începe cu audierea ultimilor miniștri propuși și continuă, de la ora 14:00, cu ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Luni, toți candidații audiați în comisiile parlamentare au primit avize favorabile. Dacă va obține votul de încredere, Cabinetul Luca Niculescu va pune capăt perioadei de interimat a Guvernului condus de Ilie Bolojan, demis în luna mai prin moțiune de cenzură.
Votul pentru Guvernul Luca Niculescu începe la ora 14:00. Ultimii miniștri sunt audiați marți dimineață
Programul parlamentar de marți prevede continuarea audierilor în comisiile de specialitate între orele 09:00 și 12:00.
Ultimii cinci miniștri propuși care trebuie să primească avize sunt:
- Radu Marinescu – Ministerul Justiției;
- Alexandru-Mihai Ghigiu – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;
- Sebastian-Dănuț Neculăescu – Ministerul Afacerilor Externe;
- Petre Florin Manole – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
- Alexandru-Florin Rogobete – Ministerul Sănătății.
După încheierea audierilor, Parlamentul se reunește în plen comun, la ora 14:00, pentru dezbaterea programului de guvernare și votul asupra întregii echipe ministeriale.
Pragul necesar pentru învestitură este de 233 de voturi favorabile, reprezentând majoritatea deputaților și senatorilor.
Deși audierile de luni s-au încheiat fără avize negative, rezultatul votului final depinde de mobilizarea grupurilor parlamentare care au anunțat susținerea noului Executiv.
Calculele pentru învestitură: PSD, PNL și UDMR însumează 239 de parlamentari
Din punct de vedere aritmetic, cele trei formațiuni care pot asigura susținerea Guvernului Luca Niculescu dispun împreună de 239 de parlamentari, cu șase peste pragul necesar.
Distribuția mandatelor este următoarea:
| Partid | Deputați | Senatori | Total |
|---|---|---|---|
| PSD | 92 | 35 | 127 |
| PNL | 55 | 26 | 81 |
| UDMR | 21 | 10 | 31 |
| Total | 168 | 71 | 239 |
Aceste cifre arată că voturile celor trei partide ar fi suficiente pentru învestitură dacă toți parlamentarii ar susține Cabinetul.
Există însă și alte grupuri care au anunțat că vor vota în favoarea noului Guvern.
Grupul parlamentar al minorităților naționale are 17 membri, grupul Uniți pentru România (UPR) din Camera Deputaților numără 16 parlamentari, iar grupul PACE din Senat are șapte membri.
La acestea se adaugă 22 de parlamentari neafiliați, respectiv 14 deputați și opt senatori, menționați printre cei care ar urma să susțină noul Executiv.
Dacă toate aceste voturi se concretizează, susținerea parlamentară ar putea ajunge la aproximativ 300 de voturi, peste pragul constituțional necesar.
Totuși, calculele politice nu echivalează cu rezultatul votului. În special în PNL există parlamentari care contestă decizia conducerii partidului de a sprijini un Guvern în care PSD deține cele mai multe portofolii.
PNL susține învestirea Guvernului, dar intră în opoziție. Liberalii din Iași refuză să voteze Cabinetul
Una dintre particularitățile noului aranjament parlamentar este poziția Partidului Național Liberal.
Deși PNL a decis să treacă în opoziție, conducerea formațiunii a acceptat să susțină învestirea Cabinetului Luca Niculescu, în baza unui acord care stabilește condiții privind politica bugetară și funcționarea instituțiilor statului.
Decizia nu este împărtășită de toate organizațiile liberale.
PNL Iași a anunțat sâmbătă că nu susține învestirea noului Cabinet, hotărârea fiind adoptată în unanimitate de Biroul Politic Județean.
„PNL Iași consideră că soluția legitimă pentru depășirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorități reformiste credibile sau, în absența acesteia, întoarcerea la votul cetățenilor prin alegeri anticipate”, a transmis organizația județeană.
Poziția filialei reflectă tensiunile generate de susținerea parlamentară acordată unui Executiv în care PSD are o pondere dominantă.
În condițiile în care PSD, PNL și UDMR depășesc împreună pragul necesar cu numai șase mandate, fiecare absență sau vot împotrivă poate influența calculele, dacă nu este compensat de susținerea celorlalte grupuri parlamentare.
Ce condiții a pus Ilie Bolojan pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat duminică seară că a semnat un acord cu premierul desemnat Luca Niculescu.
Documentul stabilește condițiile pe care viitorul Guvern trebuie să le respecte până la adoptarea bugetului de stat pentru anul 2027.
Una dintre principalele cerințe ale liberalilor privește reducerea deficitului bugetar.
Potrivit lui Bolojan, România trebuie să înregistreze anul viitor un deficit în scădere, care să ajungă la maximum 5,3%, țintă asumată anterior de autoritățile române.
Liderul PNL a insistat că înțelegerea nu reprezintă intrarea liberalilor într-o nouă coaliție de guvernare și nici un angajament necondiționat de susținere.
„Nu este un acord politic, nu este un cec în alb dat acestui guvern, ci pur și simplu este un acord necesar pentru ca ordonanțele care trebuie date, de exemplu, pentru rectificările bugetare, în așa fel încât serviciile de bază să poată funcționa în perioada următoare, să poată fi aprobate în Parlament”, a explicat Ilie Bolojan.
Acordul urmărește și asigurarea cadrului parlamentar pentru adoptarea măsurilor necesare pregătirii bugetului pe 2027.
Astfel, PNL își asumă susținerea unor decizii esențiale pentru funcționarea statului, fără a participa direct la noul Cabinet.
UDMR a semnat un acord cu Luca Niculescu. Kelemen Hunor cere respectarea drepturilor minorităților
Și Uniunea Democrată Maghiară din România a ajuns la o înțelegere cu premierul desemnat.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat luni semnarea unui acord politic prin care formațiunea se angajează să susțină învestirea Guvernului Luca Niculescu.
Susținerea este condiționată de respectarea unor angajamente, printre care protejarea drepturilor minorităților naționale și sprijinirea învățământului în limba maghiară.
Înțelegerea include și obiective referitoare la disciplina bugetară, investiții și finanțarea echilibrată a autorităților locale.
Kelemen Hunor a explicat că viitorul Executiv trebuie privit ca un guvern minoritar, nu ca unul de tranziție.
Potrivit liderului UDMR, acordurile încheiate cu PNL și UDMR oferă Guvernului o perioadă de șase luni în care cele două formațiuni nu vor depune moțiuni de cenzură, cu condiția respectării angajamentelor asumate.
Această susținere nu înseamnă însă că fiecare inițiativă legislativă a Executivului va primi automat voturile necesare.
Guvernul va trebui să negocieze proiectele importante și să construiască majorități în Parlament în funcție de conținutul măsurilor propuse.
AUR și USR anunță vot împotriva Guvernului Luca Niculescu
Două dintre formațiunile parlamentare care au anunțat explicit că nu vor susține noul Cabinet sunt AUR și USR.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că parlamentarii partidului vor vota împotriva Guvernului Luca Niculescu.
Printre motivele invocate se numără modul în care a fost constituit Executivul, despre care reprezentantul AUR susține că reflectă „impunerea în mod nedemocratic a voinței personale a președintelui Nicușor Dan”.
Peiu a criticat și susținerea acordată de PNL și UDMR, pe care a caracterizat-o drept una mascată.
La rândul său, Comitetul Politic al USR a decis în unanimitate să voteze împotriva Guvernului.
Președintele USR, Dominic Fritz, a criticat configurația politică a noului Executiv.
„Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră”, a declarat liderul USR.
Afirmațiile reprezintă pozițiile politice ale celor două partide, în timp ce acordurile de susținere anunțate oficial de premierul desemnat sunt cele încheiate cu PNL și UDMR.
A patra încercare de formare a unui Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan
Votul de marți vine după o perioadă de blocaj politic începută în luna mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
De atunci, au existat trei încercări nereușite de formare a unui nou Executiv.
Prima propunere a președintelui Nicușor Dan a fost europarlamentarul Eugen Tomac. Acesta și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar, astfel că echipa sa nu a mai ajuns la votul de învestitură.
Ulterior, Parlamentul a respins două Cabinete, conduse de Veștea și Mureșan.
În acest context, desemnarea lui Luca Niculescu reprezintă a patra încercare de formare a unui Guvern cu puteri depline după demiterea Executivului Bolojan.
Respingerea a două propuneri de învestitură a adus în discuție posibilitatea dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor anticipate.
Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul în anumite condiții, însă această măsură nu intervine automat după eșecul unor tentative de învestitură.
Potrivit unor surse apropiate șefului statului, citate de Cotidianul, Nicușor Dan ar fi luat în calcul inclusiv varianta alegerilor anticipate dacă Guvernul Luca Niculescu nu ar obține votul Parlamentului.
Informația privind disponibilitatea președintelui de a declanșa anticipatele a fost atribuită acestor surse, fără să reprezinte un anunț oficial al Administrației Prezidențiale.
Nicușor Dan: Sunt „șanse mari” ca Guvernul Luca Niculescu să fie învestit
Președintele României, Nicușor Dan, s-a declarat optimist în privința rezultatului votului parlamentar.
Vineri seară, șeful statului a afirmat că există „șanse mari” ca Guvernul propus de Luca Niculescu să primească votul de încredere.
Președintele a precizat că așteaptă de la noul Executiv continuarea reformelor de care România are nevoie.
„O să încerc să colaborez instituțional cu guvernul ăsta și sper să nu fiu în situația să-i critic”, a declarat Nicușor Dan.
O eventuală învestire ar permite încheierea interimatului prelungit și reluarea activității unui Guvern cu atribuții depline, într-un moment în care România trebuie să gestioneze deficitul bugetar, finanțarea investițiilor și pregătirea bugetului pentru anul următor.
Lista completă a miniștrilor propuși în Guvernul Luca Niculescu
Cabinetul propus de Luca Niculescu cuprinde 17 miniștri, dintre care 11 sunt propuși de PSD, iar ceilalți nu au apartenență politică, potrivit componenței prezentate de premierul desemnat.
Executivul include și două funcții de ministru delegat, una pentru învățământul preuniversitar și cealaltă pentru digitalizare și inteligență artificială.
Prim-ministru
Luca Niculescu – independent.
Miniștrii propuși
- Marian Neacșu – Ministerul Afacerilor Interne, PSD.
- Ștefan-Ovidiu Popa – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, PSD.
- Alexandru Nazare – Ministerul Finanțelor, independent.
- Sebastian-Dănuț Neculăescu – Ministerul Afacerilor Externe, independent.
- Radu Marinescu – Ministerul Justiției, PSD.
- Ștefan-Radu Oprea – Ministerul Apărării Naționale, PSD.
- Daniel-Cătălin Zamfir – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, PSD.
- Dumitru Chisăliță – Ministerul Energiei, independent.
- Florin-Ionuț Barbu – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, PSD.
- Natalia-Elena Intotero – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, PSD.
- Marcel-Alexandru Stoica – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, PSD.
- Alexandru-Mihai Ghigiu – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, PSD.
- Petre Florin Manole – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, PSD.
- Alexandru-Florin Rogobete – Ministerul Sănătății, PSD.
- Valentin-Sorin Costreie – Ministerul Educației și Cercetării, independent.
- Ioana-Ruxandra Victoria Ciocan – Ministerul Culturii, independent.
Miniștri delegați
- Sorin-Gabriel Ionescu – ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar, PSD.
- Costinel-Bogdan Dumitru – ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, independent.
Ce urmează după votul de învestitură din Parlament
Dacă obține minimum 233 de voturi favorabile, Guvernul Luca Niculescu va putea parcurge etapele constituționale necesare preluării mandatului, inclusiv numirea și depunerea jurământului.
Noul Executiv va avea de gestionat o agendă economică și administrativă dificilă, în condițiile în care reducerea deficitului bugetar reprezintă una dintre principalele obligații asumate prin acordurile de susținere parlamentară.
Pregătirea bugetului pentru 2027, continuarea investițiilor, asigurarea finanțării autorităților locale și menținerea serviciilor publice sunt printre prioritățile care vor necesita negocieri politice.
În lipsa unei coaliții clasice de guvernare, Cabinetul va depinde de capacitatea premierului Luca Niculescu de a menține sprijinul parlamentar pentru proiectele importante.
Deși votul de marți poate pune capăt interimatului început în luna mai, acordurile cu PNL și UDMR nu garantează automat susținerea fiecărei măsuri a viitorului Guvern.
