Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat, în ședința de joi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026, referitoare la programul SAFE, potrivit surselor Update24. Sesizarea a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a contestat dreptul Guvernului Bolojan de a adopta actul normativ după ce fusese demis prin moțiune de cenzură.
Decizia Curții Constituționale intervine într-un dosar care vizează limitele atribuțiilor unui guvern demis și raporturile dintre puterea executivă și cea legislativă.
Conflictul a fost generat de adoptarea și publicarea unei ordonanțe de urgență într-un moment în care Executivul condus de Ilie Bolojan își pierduse sprijinul parlamentar și se afla într-o perioadă în care atribuțiile sale erau limitate.
Potrivit informațiilor obținute de Update24, judecătorii constituționali au admis existența conflictului dintre cele două autorități. Motivarea deciziei și eventualele măsuri stabilite pentru soluționarea conflictului urmează să clarifice consecințele juridice ale hotărârii.
CCR constată un conflict constituțional între Parlament și Guvern
Sesizarea analizată de Curtea Constituțională a fost depusă de Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților.
Acesta a reclamat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvernul Bolojan, provocat de emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026, referitoare la programul SAFE.
Principala problemă ridicată în sesizare privește momentul în care actul normativ a fost adoptat și transmis spre publicare.
Guvernul Bolojan fusese demis în urma moțiunii de cenzură din 5 mai 2026, însă ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial la 8 mai, la trei zile după retragerea încrederii Parlamentului.
Autorul sesizării a susținut că Executivul nu mai avea competența constituțională de a adopta asemenea acte normative după demitere.
În centrul disputei se află interpretarea articolului 110 alineatul (4) din Constituție, care limitează atribuțiile unui guvern al cărui mandat a încetat.
Sorin Grindeanu a contestat dreptul Guvernului Bolojan de a emite ordonanțe după demitere
În documentul transmis Curții Constituționale, președintele Camerei Deputaților a invocat două conduite pe care le consideră neconstituționale.
Prima se referă la adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
A doua privește includerea în ordonanță a unor prevederi legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară.
Autorul sesizării a susținut că aceste acțiuni au afectat competențele Parlamentului și au încălcat principiul loialității constituționale dintre autoritățile statului.
„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României”, se arată în sesizare.
Potrivit documentului, Executivul a adoptat și a transmis spre publicare ordonanța după retragerea încrederii Parlamentului, deși ar fi trebuit să se limiteze la administrarea curentă a treburilor publice.
Sesizarea susține că, în aceste condiții, Guvernul nu mai putea exercita competențe de legiferare delegată.
Ordonanța SAFE, publicată după căderea Guvernului Bolojan
Unul dintre elementele centrale ale dosarului este cronologia adoptării actului normativ.
La 5 mai 2026, Parlamentul a retras încrederea Guvernului Bolojan prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
Ulterior, la 8 mai, Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial.
Potrivit argumentelor prezentate de Sorin Grindeanu, această succesiune de evenimente ridică o problemă constituțională privind limitele puterii executive după încetarea mandatului.
În sesizare se arată că Guvernul demis putea îndeplini numai actele necesare administrării curente a treburilor publice, fără a adopta reglementări care presupun exercitarea competențelor legislative delegate.
Disputa nu privește doar momentul publicării ordonanței, ci și conținutul actului normativ și raportul său cu proiectele legislative aflate deja în Parlament.
Guvernul ar fi adăugat 12 articole noi în ziua moțiunii de cenzură
Sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților conține și o acuzație privind modificarea proiectului inițial al ordonanței.
Conform documentului, Guvernul ar fi extins substanțial proiectul în dimineața zilei de 5 mai 2026, chiar în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură.
Modificările ar fi constat în introducerea a 12 articole noi față de forma inițială a proiectului.
Acest aspect este invocat pentru a susține că Executivul a intervenit prin ordonanță de urgență asupra unor domenii în care Parlamentul desfășura deja proceduri legislative.
În sesizare se afirmă că unele dintre soluțiile legislative introduse prin ordonanță se aflau în dezbaterea Camerei Deputaților sau a Senatului, iar altele ajunseseră chiar pe ordinea de zi a ședințelor de plen.
Autorul documentului consideră că această intervenție a transformat Guvernul într-o autoritate care concura Parlamentul în exercitarea funcției legislative.
Conflictul constituțional vizează și atribuțiile Parlamentului
Un alt argument prezentat Curții Constituționale privește rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.
În sesizare se susține că adoptarea Ordonanței SAFE, în condițiile descrise, a reprezentat o încălcare a raporturilor constituționale dintre cele două puteri.
Potrivit documentului, Guvernul ar fi acționat ca „o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, deși își pierduse mandatul politic în urma moțiunii de cenzură.
Sorin Grindeanu a invocat inclusiv nerespectarea obligației de loialitate constituțională față de Parlament.
Această parte a sesizării este importantă deoarece conflictul reclamat nu se limitează la o eventuală neregulă procedurală, ci privește delimitarea competențelor instituționale în perioada de interimat guvernamental.
Decizia CCR privind Ordonanța SAFE. Ce urmează
Potrivit surselor Update24, Curtea Constituțională a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern.
În lipsa motivării, nu poate fi stabilit deocamdată în ce măsură judecătorii au reținut fiecare dintre argumentele formulate în sesizare.
De asemenea, constatarea unui conflict constituțional nu trebuie confundată automat cu anularea ordonanței. Efectele juridice concrete depind de dispozitivul hotărârii și de soluțiile stabilite de Curte.
Hotărârea este relevantă pentru raporturile dintre Parlament și Executiv, întrucât privește posibilitatea unui guvern demis de a adopta acte normative cu impact asupra unor domenii aflate deja în dezbatere parlamentară.
Dosarul are și o componentă politică, în condițiile în care sesizarea a fost formulată de Sorin Grindeanu împotriva unei ordonanțe adoptate de fostul Guvern Bolojan.
Rămâne de clarificat, după publicarea deciziei și a motivării CCR, ce obligații vor reveni autorităților implicate și ce consecințe vor exista asupra cadrului normativ privind programul SAFE.
