Procurorii DIICOT au efectuat joi, 12 noiembrie 2026, 46 de percheziții în București și cinci județe, într-un dosar de criminalitate organizată care vizează presupuse fraude cu produse petroliere, evaziune fiscală, credite obținute ilegal și abuz în serviciu. Ancheta îi vizează, potrivit informațiilor publicate de Europa FM, pe fostul director comercial al Oil Terminal, Gabriel Daraban, un fost șef al Vămii Constanța, funcționari vamali și angajați ai CEC Bank.
Investigația privește un mecanism prin care mai multe societăți comerciale ar fi evitat plata unor obligații fiscale, ar fi obținut finanțări bancare folosind documente inexacte și ar fi beneficiat de sprijinul unor funcționari publici.
Potrivit DIICOT, prin operațiunile vamale investigate a fost amânată nelegal încasarea unor obligații fiscale de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA. Prejudiciul rezultat din dobânzi și penalități depășește 25 de milioane de lei.
Separat, anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi obținut pe nedrept peste 41 de milioane de lei prin credite garantate de stat.
Percheziții la Oil Terminal și Vama Constanța. Gabriel Daraban, printre persoanele vizate
Acțiunea procurorilor DIICOT a vizat municipiul București și județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov.
Potrivit informațiilor publicate de Europa FM, printre persoanele vizate de anchetă se numără Gabriel Daraban, fostul director comercial al Oil Terminal, companie care operează infrastructură strategică pentru depozitarea și manipularea produselor petroliere în Portul Constanța.
Daraban și-a anunțat demisia din funcție cu o zi înaintea perchezițiilor. Acesta este cercetat și într-un alt dosar, referitor la prestarea unor servicii de asistență portuară pentru nave militare NATO prin intermediul unei societăți pe care o administrează.
Gabriel Daraban este fratele lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, despre care Europa FM a relatat anterior că a achitat un zbor către insula Mykonos pentru magistrați și politicieni social-democrați.
Percheziții au avut loc și la Vama Port Constanța, unde anchetatorii au ridicat documente. Conform aceleiași surse, 11 vameși aflați în serviciu au fost conduși la audieri.
Printre persoanele vizate s-ar mai afla un fost șef al Vămii Constanța, un funcționar cu atribuții de conducere în administrația fiscală din Bacău și mai mulți angajați ai CEC Bank.
Cum ar fi funcționat gruparea care comercializa produse petroliere
Potrivit comunicatului DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în anul 2023 de patru suspecți, cărora li s-au alăturat ulterior alte persoane.
Scopul ar fi fost obținerea unor beneficii financiare prin evitarea plății obligațiilor fiscale aferente comercializării produselor petroliere.
Anchetatorii susțin că activitatea grupării era coordonată de o persoană care controla mai multe societăți comerciale prin intermediul unor administratori desemnați formal.
Membrii grupului ar fi avut responsabilități distincte, de la aprovizionarea cu motorină și organizarea circuitelor comerciale până la gestionarea banilor, întocmirea documentelor și înregistrarea operațiunilor în contabilitate.
În centrul mecanismului s-ar fi aflat mai multe societăți comerciale, inclusiv firme din Elveția și Malta, potrivit informațiilor prezentate de Europa FM.
Peste 340 de facturi și un prejudiciu estimat la 33,3 milioane de lei din TVA
Una dintre metodele investigate presupunea introducerea artificială a unei societăți aflate în insolvență între furnizorul de motorină și firma care comercializa produsele către clienții finali.
Societatea interpusă ar fi emis facturi pentru livrări fictive de motorină, documente utilizate ulterior pentru deducerea nelegală a TVA.
În paralel, aceeași firmă ar fi încercat să compenseze obligațiile fiscale folosind un presupus sold negativ de TVA, rezultat din stornări efectuate în 2019, pentru care autoritățile fiscale nu recunoscuseră dreptul de rambursare.
Procurorii au identificat, în perioada decembrie 2023 – august 2025, peste 340 de facturi fiscale, în valoare totală de peste 208 milioane de lei.
Prejudiciul estimat pentru această componentă a anchetei este de aproximativ 33,3 milioane de lei, reprezentând TVA.
DIICOT susține că operațiunile ar fi fost sprijinite și de un funcționar cu atribuții de conducere într-o administrație județeană a finanțelor publice.
Acesta ar fi furnizat informații și recomandări privind situația fiscală a societății interpuse, compensarea obligațiilor și relația cu autoritățile fiscale.
Alte fraude cu accize și TVA la comercializarea carburanților
Investigația vizează și presupuse nereguli în raportarea cantităților de produse energetice eliberate pentru consum.
Anchetatorii susțin că anumite operațiuni ar fi fost atribuite doar în documente unei societăți interpuse, ceea ce ar fi permis calcularea unor accize mai mici decât cele datorate pentru cantitățile efectiv comercializate.
În această componentă, prejudiciul estimat este de aproximativ 1,218 milioane de lei.
O altă societate care comercializa carburanți ar fi folosit, între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, metode de raportare incompletă a operațiunilor cu motorină și benzină.
Potrivit DIICOT, doi suspecți, sprijiniți de reprezentanții unui antrepozit fiscal, ar fi diminuat obligațiile fiscale cu peste 4,5 milioane de lei, reprezentând accize și TVA.
În plus, în perioada aprilie–mai 2025, reprezentanții antrepozitului ar fi utilizat 26 de ordine de plată emise în numele unei alte firme pentru a crea aparența achitării accizelor.
Prejudiciul asociat acestor operațiuni este estimat la 2,2 milioane de lei.
Credite IMM INVEST de peste 41 de milioane de lei, obținute prin documente inexacte
O altă direcție importantă a anchetei privește finanțările bancare obținute prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, garantate în numele și în contul statului.
Potrivit procurorilor, prin intermediul a șapte societăți comerciale ar fi fost utilizate documente și informații inexacte sau incomplete privind investițiile finanțate, contribuțiile proprii și sursele de rambursare.
Scopul ar fi fost crearea aparenței că firmele îndeplineau condițiile pentru acordarea și utilizarea creditelor.
Mecanismul ar fi beneficiat de sprijinul unor angajați ai instituției de credit, inclusiv analiști și membri ai comitetului de credit, implicați în evaluarea și aprobarea finanțărilor.
În total, prin 12 contracte de credit, ar fi fost obținute nelegal fonduri de peste 41 de milioane de lei.
Banii ar fi fost transferați în mare parte între societăți afiliate și utilizați inclusiv pentru constituirea aporturilor necesare altor finanțări, plata unor obligații bancare și cheltuieli personale.
Separat, între august 2024 și mai 2025, suspecții ar fi obținut alte trei credite comerciale, fără garanții de stat, prin prezentarea unor achiziții fictive, bunuri supraevaluate și surse de rambursare nereale.
Prejudiciul produs instituției bancare în această componentă este estimat la aproximativ 2,45 milioane de lei.
Licitație pentru creanțe bugetare de peste 5,2 milioane de lei, investigată de DIICOT
Dosarul include și suspiciuni privind manipularea unei proceduri organizate între august și septembrie 2025 pentru cesiunea unor creanțe bugetare de 5.275.461 de lei.
Reprezentanții a două societăți controlate de presupusul lider al grupării ar fi depus oferte coordonate, prezentate însă ca fiind independente.
Potrivit anchetatorilor, obiectivul ar fi fost influențarea prețului de adjudecare.
Operațiunea ar fi beneficiat de sprijinul președintelui comisiei de selecție a cesionarului, persoană care ocupa o funcție de conducere într-o administrație financiară județeană.
DIICOT: Plata unor obligații fiscale de 238,6 milioane de lei ar fi fost amânată ilegal
Una dintre cele mai importante componente financiare ale dosarului privește operațiunile vamale pentru importul produselor petroliere.
Procurorii investighează modul în care au fost procesate declarațiile vamale și eliberate produsele, în condițiile aplicării unui regim fiscal care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import.
Potrivit DIICOT, inspectori vamali și persoane cu atribuții în cadrul operatorului de depozitare și eliberare a produselor petroliere ar fi încălcat obligațiile de serviciu.
Prin aceste acțiuni, societățile beneficiare ar fi putut comercializa produsele înainte de achitarea obligațiilor fiscale.
În total, ar fi fost amânată nelegal încasarea unor obligații de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA.
Prejudiciul calculat de autoritatea vamală pentru încasarea cu întârziere a acestor sume depășește 25 de milioane de lei, reprezentând dobânzi și penalități.
Suma de 238,6 milioane de lei reprezintă obligațiile fiscale a căror încasare ar fi fost amânată, nu prejudiciul stabilit pentru această componentă a dosarului.
