Liderii Uniunii Europene, reuniți vineri la Dublin, vor continua disputele privind cine ar trebui să îi reprezinte în discuțiile despre viitorul Ucrainei, după o zi de activitate diplomatică intensă.
În timp ce administrația lui Donald Trump își intensifică eforturile de a negocia încheierea războiului Rusiei, iar Europa ar putea să fi obținut un loc la masa negocierilor, disputele privind cine va vorbi în numele blocului comunitar par deja să umbrească summitul din capitala Irlandei, care, inițial, nici măcar nu trebuia să fie despre Ucraina.
„S-ar putea face chiar și o emisiune TV despre asta”, a glumit premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat POLITICO joi, într-un semn al cât de profunde au devenit divergențele dintre lideri. „Dar păstrăm partea cea mai bună pentru mâine.”
Invazia pe scară largă a Rusiei a început în februarie 2022, iar pe măsură ce entuziasmul lui Trump pentru negocierea păcii a fluctuat, UE s-a trezit împinsă în afara discuțiilor, în ciuda faptului că suportă o parte tot mai mare a costurilor.
Rusia încearcă să remodeleze arhitectura de securitate a Europei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a întâlnit joi, la Dublin, cu aproximativ 50 de lideri din UE și din afara blocului comunitar, a avertizat că Rusia încearcă să remodeleze arhitectura de securitate a Europei și a insistat că guvernele europene trebuie să aibă un cuvânt de spus în negocieri, după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și SUA la Abu Dhabi, din care UE a fost în mare parte exclusă.
Emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au discutat această chestiune cu președintele rus Vladimir Putin, joi, la Moscova, înainte ca cei doi americani să ajungă seara la Dublin pentru a-i prezenta lui Zelenski concluziile lor.
UE este unită în privința necesității de a avea un loc la masa negocierilor, în calitate de principal susținător al Ucrainei, dar nu și în privința persoanei pe care ar trebui să o trimită. Diplomați și oficiali au declarat pentru POLITICO că blocul comunitar s-a împărțit în cel puțin trei tabere.
Într-una dintre ele, sprijinul pentru președintele Consiliului European, António Costa, este în creștere, funcția sa făcându-l candidatul firesc pentru reprezentarea blocului comunitar.
Într-o altă tabără se află Franța și Germania, ambele reticente să renunțe la propriile locuri la masa negocierilor în favoarea Bruxellesului.
Și mai există cea mai izolată tabără dintre toate, cea a susținătorilor Kajei Kallas. Șefa diplomației europene ar fi alegerea evidentă, dacă nu ar exista poziția sa dură față de Rusia, despre care unii diplomați spun că ar putea descuraja Kremlinul și ar transforma-o într-un dezavantaj pentru negocieri.
Costa este responsabil în fața statelor membre
Când vine vorba despre a vorbi în numele Europei, există un om care are deja această atribuție în fișa postului.
Costa se conturează drept candidatul cel mai larg acceptat în capitalele UE. Rolul său instituțional îi conferă mandatul de a-i reprezenta pe liderii blocului comunitar pe scena internațională, în timp ce funcția și experiența sa de fost prim-ministru al Portugaliei îi oferă un anumit grad de neutralitate, potrivit unui diplomat european, căruia i s-a acordat anonimatul din cauza caracterului sensibil al discuțiilor.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a fost primul lider care și-a exprimat sprijinul pentru Costa, declarând pentru POLITICO că „mandatul său vine direct de la Consiliul European” și îl face „responsabil” în fața statelor membre ale UE.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, care a cerut ca această chestiune să fie inclusă pe agenda discuțiilor de vineri, a declarat că ar fi de acord cu Costa, în timp ce liderii Luxemburgului și Poloniei și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru acesta în declarațiile făcute joi reporterilor.
Costa însuși a transmis clar că UE este reprezentată la nivel internațional de instituțiile sale, ceea ce înseamnă de el.
”Mănâncă pe ruși la micul dejun”
Kallas este însă o propunere mult mai controversată.
Unii diplomați o consideră pe fosta prim-ministră a Estoniei, despre care un oficial european a spus cândva că îi „mănâncă pe ruși la micul dejun”, un interlocutor inacceptabil pentru Kremlin.
„Este o glumă, nu-i așa?”, a spus un alt diplomat european despre perspectiva ca Kallas să reprezinte UE în aceste negocieri cu miză uriașă, descriind-o drept „probabil cea mai proastă persoană pe care ai putea-o alege”.
Alții susțin însă că tocmai această reputație de politician cu o poziție dură față de Rusia o face persoana potrivită pentru această misiune.
„Ar avea mult mai mult sens”, a declarat pentru POLITICO un al doilea diplomat european de rang înalt. „Asta ar face Putin. Ar alege persoana cu care tu nu vrei să vorbești.”
Michal a susținut că funcția deținută de Kallas o face alegerea firească pentru a ocupa locul al doilea, după Costa, și că amândoi vor rămâne, probabil, în funcții până la încheierea mandatelor lor, în 2029, ceea ce îi face mai de încredere decât un lider național.
„Putin nu trebuie să fie încântat de asta”, a adăugat el.
Parisul și Berlinul sunt mai puțin entuziasmate
Cel mai mare obstacol în calea alegerii unui negociator ar putea să nu fie însă Putin, ci cele mai importante două capitale ale UE.
Este puțin probabil ca Franța și Germania să accepte un aranjament care să ofere Bruxellesului monopolul reprezentării Europei în negocieri, au declarat pentru POLITICO doi diplomați europeni și un oficial al UE.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat clar opoziția joi, calificând participarea țărilor din grupul E3 la discuțiile despre Ucraina drept „un format bine stabilit”.
„Lucrăm, de asemenea, împreună la această sarcină, cu cinci reprezentanți — din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Polonia. Nu văd absolut nicio problemă în a păstra această formulă”, a spus el.
Nici Parisul nu are prea multe motive să renunțe la locul său la masa negocierilor. Franța este membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și deține singurul arsenal nuclear din UE, ceea ce îi oferă o influență diplomatică și militară pe care nicio instituție europeană nu o poate reproduce, a declarat pentru POLITICO eurodeputatul francez Fabrice Leggeri, din partea Adunării Naționale.
Acesta a adăugat că îi este „greu să își imagineze” că António Costa sau Kaja Kallas ar putea vorbi în numele Parisului.
„Franța, Germania și Regatul Unit”, țările din grupul E3, „vor rămâne întotdeauna Franța, Germania și Regatul Unit”, a susținut premierul estonian Kristen Michal, adăugând că nimic nu le împiedică să poarte discuții bilaterale cu Moscova.
Dar, în privința deciziilor care afectează întregul continent, acestea trebuie să accepte „politica bazată pe consens”.
„Asta este Uniunea Europeană”, a spus el. „Aceasta este baza unei astfel de politici consensuale și a menținerii tuturor pe aceeași poziție împotriva Rusiei.”
Liderii UE ar putea ajunge la o înțelegere privind reprezentarea Europei
Este puțin probabil ca liderii UE să numească oficial un emisar în cadrul reuniunii de vineri, dar discuțiile ar putea duce la o „înțelegere” mai largă privind modul în care Europa ar trebui să fie reprezentată, a declarat un oficial european de rang înalt.
Ministrul irlandez de externe, Helen McEntee, a declarat pentru POLITICO că, în cadrul discuțiilor de vineri, liderii vor trebui în continuare să „analizeze puțin mai în detaliu” această chestiune.
S-ar putea însă să nu mai aibă prea mult timp.
Zelenski a îndemnat săptămâna aceasta UE să se grăbească și să aleagă pe cineva — pe oricine — care să vorbească în numele său.
„Cred că în noiembrie, nu mai târziu, trebuie să stabilim cine va reprezenta Europa în negocieri”, a spus el.
