După ce toți cei 379 de pasageri și membri ai echipajului unui avion Japan Airlines care s-a ciocnit de un alt avion pe un aeroport din Tokyo au scăpat din aeronava în flăcări, experții au examinat cum au reușit să iasă în mare parte nevătămați, scrie The Guardian.
Concluzia a fost că nivelurile scăzute de combustibil au prevenit probabil o explozie.
Marți seara, în jurul orei 17:45, zborul JAL 516 – un Airbus A350-900 care a decolat din orașul nordic Sapporo cu aproximativ o oră și jumătate mai devreme – s-a ciocnit cu un avion al pazei de coastă când a aterizat pe aeroportul Haneda, ucigând cinci dintre cei șase membrii de la bordul aeronavei mai mici Dash 8.
Avionul a fost cuprins de un incendiu, dar în mod miraculos, nu a explodat la impact. Cu toate acestea, focul s-a răspândit rapid în întregul avion și a fost nevoie de autorități până la ora 20:30, la aproape trei ore după impactul inițial, pentru a stinge aeronava.
Avionul era compus din fibră de carbon care arde mai ușor, dar experții minimalizează rolul pe care l-au jucat materialele sale, remarcând totodată că modul în care a ars A350 este un fenomen relativ nou în aviație.
Rolul materialelor noi din care era făcut avionul A350
Dr. Sonya Brown, lector superior în design aerospațial la școala de inginerie mecanică și de fabricație a Universității din New South Wales, a spus că, în timp ce prima generație de avioane de pasageri din secolul al XX-lea a fost fabricată în mare parte din metal, inginerii de aviație au crescut proporția de materiale compozite din fibră de carbon de-a lungul timpului ca o modalitate de a reduce greutatea și de a crește eficiența.
Aproximativ 50% din A350 este fabricat din polimeri armați cu fibră de carbon, despre care Brown a spus că este printre cele mai mari proporții produse vreodată. Aripile, precum și fuselajul, sunt unele dintre cele mai mari structuri din avion realizate din compozite. Încă se bazează pe aluminiu, oțel și titan, dar într-o măsură mai mică.
„Evident că materialele influențează performanța la foc și, deși nu cunoaștem specificul rășinilor utilizate în avion în acest incident, își vor pierde capacitatea structurală, simțul grosimii, la o temperatură mai scăzută decât aluminiul” a spus Brown.
Japan Airlines a preluat livrarea A350 în noiembrie 2021, a declarat Airbus într-un comunicat, anunțând că va trimite o echipă de specialiști în Japonia pentru a ajuta la investigarea incidentului.
Combustibilul redus a jucat un rol determinant
Brown a spus că filmările sugerează că flacăra inițială se afla pe aripa stângă a aeronavei și era atât de semnificativă încât un avion cu corp metalic ar fi luat foc mult mai repede.
„Compozitele din fibră de carbon ar putea începe să-și piardă o parte din rigiditate la aproximativ 200 de grade, în timp ce aluminiul se va topi la aproximativ 700 de grade, dar focul pe care l-am văzut pe acel fuselaj ar fi avut temperaturi de peste 1000 de grade Celsius”, a spus ea.
„Va avea un anumit impact asupra modului în care arde, deoarece rășinile ard la temperaturi mai scăzute și, deși va schimba performanța focului, compozitele din fibră de carbon nu aveau să schimbe rezultatul general al acestui lucru.”
Brown a remarcat că focul a fost ținut în aripa stângă – probabil datorită firewall-urilor din materiale care devin combustibile la temperaturi mult mai ridicate pentru a preveni răspândirea flăcărilor în zone precum motoarele și rezervoarele de combustibil – suficient de mult pentru ca toți cei aflați la bord să poată evacua.
În timp ce echipajele trebuie să fie antrenate să evacueze toți pasagerii în 90 de secunde, probabil că acest lucru ar fi durat mai mult din cauza incapacității de a folosi ușile de deasupra aripilor.
Cantitatea relativ scăzută de combustibil pe care o transporta probabil avionul la aterizare ar fi putut reduce la minimum intensitatea incendiului și ar fi prevenit o potențială explozie, a spus Brown.
