Viitorul guvern al Germaniei declară că va presa Uniunea Europeană să adopte în sfârșit măsuri concrete împotriva țărilor care încalcă regulile, făcând o aluzie evidentă la Ungaria lui Viktor Orbán.
Conservatorii noului cancelar Friedrich Merz și partenerii lor probabili de coaliție, social-democrații (SPD), au convenit să ceară blocului european să rețină fonduri și să suspende drepturile de vot ale țărilor care încalcă principii esențiale, precum statul de drept, conform unui proiect de acord al coaliției obținut de POLITICO.
Deși Ungaria nu este menționată explicit, proiectul se referă clar la cel mai grav contravenient al UE, care de ani întregi este acuzat că demolează normele democratice, limitează libertatea presei și restricționează independența judecătorilor.
Partidele germane – conservatorii lui Merz și SPD, care a condus anterior guvernul – negociază formarea unei coaliții și trebuie să se pună de acord asupra principiilor fundamentale înainte de a prelua puterea.
Acordul privind presiunea asupra UE de a lua măsuri împotriva țărilor precum Ungaria face parte dintr-o serie de înțelegeri provizorii pe teme diverse, cum ar fi politica de migrație, eliminarea treptată a cărbunelui și cheltuielile sociale.
„Instrumentele existente de protecție, de la procedurile de infringement și reținerea fondurilor europene, până la suspendarea drepturilor de membru, precum dreptul de vot în Consiliul UE, trebuie aplicate mult mai consecvent decât până acum,” au scris negociatorii conservatori și social-democrați în proiectul acordului de coaliție referitor la politicile UE.
Opțiunea nucleară – articolului 7
Parlamentul European a declanșat în 2018 prima etapă a procedurii articolului 7 – cunoscută și sub numele de „opțiunea nucleară” – împotriva Ungariei, din cauza unor „încălcări grave” suspectate asupra valorilor fundamentale ale blocului.
Însă procesul, care ar putea duce la suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei, a stagnat din cauza diviziunilor politice dintre țările membre.
În 2022, Comisia Europeană a blocat aproximativ 22 de miliarde de euro destinați Ungariei, pe fondul îngrijorărilor privind drepturile omului și independența justiției.
În final, anul trecut, peste 10 miliarde de euro au fost deblocați, declanșând critici vehemente.
Un alt subiect de dispută între UE și guvernul ungar îl constituie relațiile prietenoase ale lui Orbán cu Moscova, Budapesta folosindu-și în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva oligarhilor și liderilor militari ruși.
Pentru a ocoli acest drept de veto, noul guvern german vrea să „susțină extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE, în special pe anumite subiecte ale Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC), cum ar fi impunerea sancțiunilor.”
Aceasta ar permite luarea deciziilor fără aprobarea Ungariei.
Votul Germaniei
În linii mari, negociatorii coaliției au promis să adopte un rol mai activ pe scena europeană, folosind Triunghiul de la Weimar – o alianță informală între Franța, Germania și Polonia – pentru a modela politicile UE.
Sub guvernul anterior condus de social-democratul Olaf Scholz, relațiile Germaniei cu Franța și Polonia s-au deteriorat.
„În cadrul Triunghiului de la Weimar, vom căuta o coordonare strânsă pe toate subiectele europene relevante pentru a acționa mai unit în serviciul UE în ansamblu,” afirmă proiectul de acord, reiterând declarațiile anterioare ale cancelarului Friedrich Merz, care a anunțat că va vizita Parisul și Varșovia chiar din prima sa zi de mandat.
