Modul „prezidenţial” în care Ursula von der Leyen conduce Comisia Europeană dăunează Europei, potrivit unui fost membru al echipei sale.
„Am impresia că, în prezent, comisarii sunt în mare parte reduşi la tăcere”, a declarat Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă şi drepturi sociale în prima Comisie von der Leyen, într-un interviu acordat POLITICO.
„Sistemul, modul în care este organizat Colegiul — foarte centralizat, numiţi-l prezidenţial sau oricum altfel — nu este bun pentru Colegiu, nu este bun pentru Comisie şi nu este bun pentru Europa în general”, a spus el.
Schmit a reprezentat Luxemburgul în Comisie între 2019 şi 2024 şi a fost candidatul principal al Partidului Socialiştilor Europeni la alegerile europene din 2024.
Socialiştii sperau ca acesta să obţină un al doilea mandat, însă guvernul Luxemburgului l-a nominalizat în schimb pe Christophe Hansen, din Partidul Popular European, formaţiunea de centru-dreapta a Ursulei von der Leyen.
În prezent, Schmit este preşedintele Fundaţiei pentru Studii Progresiste Europene, think tank-ul PES.
Critici tot mai vehemente
Deşi este neobişnuit ca foşti comisari să o critice deschis pe von der Leyen, mai mulţi membri anteriori ai Colegiului au făcut acest lucru.
Michel Barnier a acuzat-o în memoriile sale că a prezidat o „derivă autoritară” în cadrul Comisiei. Un alt fost comisar, Thierry Breton, a afirmat la rândul său că von der Leyen concentrează prea multă putere, susţinând că Europa „nu a fost construită pentru a avea o împărăteasă sau un împărat”.
În calitate de comisar, Schmit a făcut parte dintr-o facţiune care a contestat din interior unele decizii ale Ursulei von der Leyen, inclusiv numirea unui aliat apropiat drept trimis pentru întreprinderile mici — o decizie criticată de Parlamentul European pentru lipsă de transparenţă.
El a acuzat, de asemenea, Comisia de lipsă de viziune pe termen lung şi de planificare strategică.
„Am avut noi o dezbatere strategică reală despre Europa într-o lume care era deja diferită de cea pe care o cunoşteam înainte? Nu am avut o abordare strategică reală, o strategie adevărată”, a spus el referindu-se la primul mandat al Ursulei von der Leyen.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze.
Lipsă de implicare
În ceea ce priveşte relaţiile cu Statele Unite, Schmit a criticat Comisia pentru că nu l-a apărat public pe fostul comisar Thierry Breton, căruia Washingtonul i-a impus o interdicţie de călătorie din cauza a ceea ce consideră a fi încercări incorecte de a reglementa reţelele sociale şi giganţii tehnologici americani.
La acel moment, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat pentru POLITICO că întregul Colegiu al Comisarilor a fost de acord să îi ofere lui Breton sprijin juridic şi financiar.
Breton a fost comisarul care a promovat şi a contribuit la aplicarea Actului privind Serviciile Digitale (DSA), o reglementare menită să impună politici de moderare a conţinutului pe marile platforme online.
Schmit a subliniat că legile care nemulţumesc Statele Unite — cele privind reglementarea serviciilor şi pieţelor digitale — au fost adoptate de toţi cei 27 de comisari, inclusiv de Ursula von der Leyen, şi nu doar de Breton.
„Aici ar fi trebuit să arătăm mai multă solidaritate şi să spunem: «nu este unul singur, suntem cu toţii». Dar, ştiţi, curajul nu este întotdeauna împărtăşit, inclusiv în sferele politice”, a spus el.
Schmit a criticat şi impulsul Comisiei pentru dereglementare, care urmăreşte reducerea birocraţiei în domenii ce variază de la tehnologie la politicile de mediu, prin aşa-numitele pachete „omnibus”.
El a afirmat că, deşi uneori elaborarea legislaţiei durează prea mult, „dintr-un singur moment poţi emite această anti-legislaţie sau poţi încerca să dai înapoi tot ce s-a construit”. Potrivit lui, aceasta „nu este o modalitate bună” de a aborda problema reducerii birocraţiei.
