Programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu, asumat de PSD, conține pasaje identice cu cele din documentul prezentat în septembrie de coaliția PNL–USR–UDMR, condusă de Siegfried Mureșan, dar și măsuri preluate din programul lui Adrian Veștea, potrivit unei analize News.ro.
Asemănările merg dincolo de obiectivele politice generale și includ formulări reproduse integral, cifre, termene și angajamente bugetare. Un detaliu atrage în mod special atenția: în documentul PSD a rămas expresia „toate partidele care susțin Guvernul”, deși Cabinetul Niculescu este format din reprezentanții unui singur partid și miniștri independenți.
Comparaţia cu programul lui Siegfried Mureşan
Programul de guvernare atribuit lui Luca Niculescu, depus în octombrie 2026, conţine pasaje care se regăsesc şi în documentul publicat cu o lună înainte de coaliţia PNL–USR–UDMR condusă de Siegfried Mureşan. Asemănările nu se limitează la obiective generale, precum reducerea deficitului, stimularea investiţiilor sau reforma administraţiei, ci includ formulări tehnice, termene şi combinaţii de măsuri care apar în aceeaşi succesiune.
De exemplu, paragraful despre responsabilitatea fiscală de la pagina 63 din programul de guvernare asociat lui Siegfried Mureşan se regăseşte, cu modificări minimale şi completări, la pagina 6 a programului atribuit lui Luca Niculescu. În documentul Mureşan, textul prevede:
„Principiul responsabilităţii fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul. Partidele care susţin Guvernul îşi asumă prin acest program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea şi apoi reducerea datoriei publice, protejarea spaţiului fiscal pentru investiţii, apărare, educaţie şi sănătate şi, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal şi asistenţă socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează şi scade gradual până în 2031. Salariile publice şi prestaţiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ este însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, de surse de finanţare şi de măsuri compensatorii.”
În programul Niculescu, la pagina 6, pasajul este formulat astfel:
„Principiul responsabilităţii fiscale şi al solidarităţii este asumat de toate partidele care susţin Guvernul. Partidele îşi asumă prin acest program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea şi apoi reducerea datoriei publice, protejarea spaţiului fiscal pentru investiţii, apărare, educaţie şi sănătate şi predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal şi asistenţă socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează şi scade gradual până în 2031. Salariile publice şi prestaţiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ este însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, de surse de finanţare şi de măsuri compensatorii.”
Modificarea principală apare în introducere: în programul Niculescu, formularea despre responsabilitatea fiscală este extinsă prin adăugarea solidarităţii, iar referirea la partidele „care formează Guvernul” devine una la partidele „care susţin Guvernul”.
În plus, programul Niculescu introduce după acest pasaj un bloc de angajamente care nu apare în aceeaşi formă în paragraful Mureşan: statul trebuie să reducă mai întâi propriile cheltuieli, risipa şi privilegiile, să lărgească baza de impozitare prin combaterea evaziunii şi revizuirea facilităţilor fiscale şi să nu adauge poveri contribuabililor corecţi. Sunt introduse, de asemenea, prevederi explicite privind protejarea persoanelor vulnerabile – pensionari cu pensii mici, familii cu venituri reduse şi gospodării afectate de costul energiei – prin măsuri de sprijin social ţintit, în funcţie de venituri, cu obiectivul refacerii treptate a puterii de cumpărare.
Ajustarea bugetară şi anul test-2027
Un alt exemplu este la paragraful despre ajustarea bugetară şi anul-test 2027, preluat cu modificări în programul Niculescu
Paragraful de la pagina 68 din programul de guvernare asociat lui Siegfried Mureşan se regăseşte, cu modificări, la pagina 14, în măsura M6, „Efortul de consolidare în 2027-2028”, din programul atribuit lui Luca Niculescu.
În documentul Mureşan, pasajul este formulat astfel:
„2027 este anul-test al consolidării. Granturile din PNRR se opresc, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar deficitul trebuie adus sub 3% din PIB în termenul convenit în cadrul fiscal european. Ajustarea din 2025–2026 a funcţionat — deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 şi la 2,34% în primele şapte luni din 2026, faţă de 3,99% cu un an înainte, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2026 că România a întreprins acţiuni eficace — dar nu este încheiată. Construcţia pe 2027 se calibrează după execuţia anului 2026, după prognoza macroeconomică actualizată şi după ratele maxime de creştere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu. Ajustarea structurală se sprijină pe cheltuieli, iar pe venituri accentul cade pe lărgirea bazei şi pe conformare. Câştigurile din colectare se includ prudent în proiecţii — un plus de conformare peste aşteptări este rezervă, nu ipoteză de construcţie bugetară.”
În programul Niculescu, la pagina 14, măsura M6, pasajul este formulat astfel:
„2027 este anul-test al consolidării. Granturile din PNRR se opresc, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar deficitul trebuie adus sub 3% din PIB în termenul convenit în cadrul fiscal european. Ajustarea din 2025–2026 a dat rezultate, cu costuri economice şi sociale ridicate – deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 şi la 2,89% în primele opt luni din 2026, faţă de 4,51% cu un an înainte, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2026 că România a întreprins acţiuni eficace – dar nu este încheiată. Construcţia pe 2027 se calibrează după execuţia anului 2026, după prognoza macroeconomică actualizată şi după ratele maxime de creştere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu. Ajustarea structurală se sprijină pe cheltuieli, iar pe venituri accentul cade pe lărgirea bazei şi pe conformare. Câştigurile din colectare se includ prudent în proiecţii – un plus de conformare peste aşteptări este rezervă, nu ipoteză de construcţie bugetară.”
Diferenţa principală din pasajul despre rezultatele ajustării bugetare este formularea „Ajustarea din 2025–2026 a funcţionat”, folosită în programul Mureşan, faţă de „Ajustarea din 2025–2026 a dat rezultate, cu costuri economice şi sociale ridicate”, în programul Niculescu. Aşadar, în a doua versiune este introdusă explicit referirea la costurile economice şi sociale ale ajustării.
La fel se întâmplă în capitolul ce priveşte piaţa de capital şi economiile populaţiei.
Pasajele despre dezvoltarea pieţei de capital şi economiile populaţiei din programul de guvernare asociat lui Siegfried Mureşan, de la paginile 74–75, se regăsesc în mare parte în programul atribuit lui Luca Niculescu, la paginile 25–26, în măsurile M24 şi M25.
În programul Mureşan, la pagina 74, secţiunea 8.1, „Accesibilitate şi predictibilitate”, textul prevede:
„Dezvoltăm piaţa de capital ca sursă alternativă de finanţare pentru companiile româneşti şi ca instrument prin care economisirea internă este orientată către investiţii în economia reală. O piaţă de capital dezvoltată finanţează companiile româneşti mai ieftin şi pune economiile românilor la lucru în economia reală.”
În programul Niculescu, la pagina 25, măsura M24, „Accesibilitate şi predictibilitate”, apare aceeaşi formulare:
„Dezvoltăm piaţa de capital ca sursă alternativă de finanţare pentru companiile româneşti şi ca instrument prin care economisirea internă este orientată către investiţii în economia reală. O piaţă de capital dezvoltată finanţează companiile româneşti mai ieftin şi pune economiile românilor la lucru în economia reală.” O a doua corespondenţă apare în secţiunea despre economiile populaţiei. La pagina 75 din programul Mureşan, textul prevede:
„Conturile de economii şi investiţii, adoptate de Parlament în septembrie 2026, pornesc în ianuarie 2027; normele fiscale se aprobă până la 31 decembrie 2026.”
În programul Niculescu, la pagina 26, măsura M25, este reluată aceeaşi formulare:
„Conturile de economii şi investiţii, adoptate de Parlament în septembrie 2026, pornesc în ianuarie 2027; normele fiscale se aprobă până la 31 decembrie 2026.”
Cele două documente păstrează, de asemenea, aceeaşi formulare privind facilitatea fiscală acordată persoanelor care investesc pe piaţa de capital. Programul Mureşan prevede:
„Deducerea de până la 400 de euro pe an pentru investiţiile în acţiuni, obligaţiuni şi ETF-uri se menţine şi se extinde gradual, pe măsura spaţiului fiscal.”
Aceeaşi propoziţie apare în programul Niculescu, la pagina 26:
„Deducerea de până la 400 de euro pe an pentru investiţiile în acţiuni, obligaţiuni şi ETF-uri se menţine şi se extinde gradual, pe măsura spaţiului fiscal.”
O altă formulare comună priveşte costurile de listare şi accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la bursă. În programul Mureşan, textul este:
„Deducerea suplimentară de 50% a costurilor de listare se menţine. IMM-urile care se finanţează prin bursă beneficiază de un prospect simplificat şi de costuri de conformare mai mici.”
În programul Niculescu, la pagina 26, apare aceeaşi formulare:
„Deducerea suplimentară de 50% a costurilor de listare se menţine. IMM-urile care se finanţează prin bursă beneficiază de un prospect simplificat şi de costuri de conformare mai mici.”
Pluralul care a rămas în programul PSD: „toate partidele” care ”susţin Guvernul”
Un alt indiciu care merită semnalat în comparaţia celor două documente apare în capitolul privind responsabilitatea fiscală. În programul de guvernare publicat în septembrie de coaliţia condusă de Siegfried Mureşan, asumarea regulilor bugetare este formulată explicit în raport cu mai multe partide: „principiul responsabilităţii fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul”, iar partidele care susţin Executivul îşi asumă prin program reguli care depăşesc ciclul bugetar anual.
Formularea se regăseşte şi în programul depus în octombrie, atribuit lui Luca Niculescu şi asumat de PSD, unde referirea la „toate partidele” se menţine, dar este vorba despre cele care susţin Guvernul”, potrivit comparaţiei dintre documente.
Menţinerea pluralului este relevantă în contextul în care documentul din octombrie este prezentat drept programul unui Guvern în care este repreentat un singur partid, PSD, nu drept un program comun al unei coaliţii. Dacă textul este asumat exclusiv de social-democraţi, referirea la „toate partidele” ridică o întrebare privind adaptarea documentului la noul său titular politic, în timp ce referirea la susţinere implică asumarea programului de către cei care vor vota în Parlament învestirea Cabinetului Luca Niculescu.
Programul de guvernare Niculescu reia măsuri din programul Veştea. Aceleaşi proiecte, sume şi angajamente în finanţe, sănătate şi administraţie
Programul de guvernare atribuit lui Luca Niculescu nu reproduce integral, pagină cu pagină, documentul Guvernului Veştea, dar are puncte de contact în mai multe capitole, de la finanţe şi investiţii până la sănătate, administraţie locală şi infrastructură strategică.
Comparaţia arată două tipuri de corespondenţe. În unele cazuri, programul din octombrie păstrează denumirea unei măsuri, suma alocată, calendarul şi instituţia responsabilă, dar renunţă la explicaţiile din documentul mai amplu. În altele, formulările sunt apropiate sau includ aceeaşi enumerare de proiecte şi obiective. Aceste diferenţe sunt importante: faptul că două guverne propun aceeaşi investiţie nu dovedeşte automat copierea, dar preluarea aceleiaşi combinaţii de denumiri, cifre, termene şi soluţii poate constitui un indiciu relevant.
„Diaspora Investeşte Acasă”: aceeaşi denumire şi acelaşi buget de 100 de milioane de euro
Una dintre cele mai clare corespondenţe priveşte programul destinat românilor din diaspora care vor să investească în România.
În programul Veştea, la pagina 24, măsura este prezentată în contextul rolului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) în finanţarea şi garantarea proiectelor. Documentul precizează:
„Printre acestea se numără «Diaspora Investeşte Acasă», cu buget de 100 milioane euro pentru perioada 2026–2029, programul pentru creşterea competitivităţii şi convergenţei regionale, cu buget de 500 milioane euro pentru perioada 2027–2032, instrumente dedicate agriculturii, autorităţilor locale, operatorilor de servicii publice şi proiectelor finanţate din fonduri europene.”
