Donald Trump a lansat o adevărată cruciadă pentru a converti politica europeană la propria sa agendă, mobilizând întreaga forță a diplomației americane pentru a promova partidele „patriotice”, a zdrobi migrația, a elimina „cenzura” și a salva „civilizația” de la decădere.
Întrebarea este dacă centriștii europeni, tot mai slăbiți, au puterea — sau voința — de a-l opri.
În noul document privind Strategia Națională de Securitate, Casa Albă și-a prezentat pentru prima dată, într-o formă cuprinzătoare, abordarea privind provocările geopolitice cu care se confruntă SUA și restul lumii.
Deși pacea în Ucraina este menționată, atunci când vine vorba despre Europa, poziția oficială a Americii este acum că securitatea sa depinde de orientarea decisivă spre dreapta a politicii continentale.
Pe parcursul a trei pagini, documentul acuză Uniunea Europeană, printre alții, că ar crește riscul unei „ștergeri civilizaționale”, din cauza creșterii imigrației, scăderii natalității și erodării presupuselor libertăți democratice.
„Dacă tendințele actuale continuă, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin”, se afirmă în document. „În aceste condiții, nu este deloc clar dacă anumite țări europene vor mai avea economii și armate suficient de puternice pentru a rămâne aliați de încredere.”
Cu referirile la natalitatea în scădere și imigrația în creștere, dimensiunea rasială a retoricii Casei Albe este greu de ignorat. Ideile sunt familiare electoratului din Ungaria, Italia, Țările de Jos sau Germania, unde politicienii de extremă dreapta promovează „teoria marii înlocuiri” — o teorie conspiraționistă rasistă care susține fals că elitele complotează pentru a dilua populația albă.
„Vrem ca Europa să rămână europeană”, spune documentul.
„Pe termen lung, este plauzibil ca, în câteva decenii cel târziu, anumite state NATO să devină majoritar non-europene”, continuă raportul — ceea ce ar face „o întrebare deschisă” dacă astfel de țări ar mai dori să fie aliate cu SUA.
Prescripția de politică ce urmează este, în esență, schimbare de regim. „Obiectivul nostru ar trebui să fie să ajutăm Europa să își corecteze traiectoria actuală”, afirmă strategia. Acest lucru va implica „cultivarea rezistenței” în interiorul națiunilor europene. Pentru a elimina orice dubiu cu privire la mesajul politic, documentul laudă „influența în creștere a partidelor europene patriotice” ca motiv de optimism american.
Cu alte cuvinte: sprijină extrema dreaptă ca să „facem Europa măreață din nou”.
Ezitări la vârf
De când Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie, liderii europeni au încercat să rămână calmi în fața provocărilor sale, evitând un conflict deschis care ar rupe complet relațiile transatlantice.
Însă pentru liderii centriști aflați acum la putere — precum Emmanuel Macron în Franța, Keir Starmer în Marea Britanie și Friedrich Merz în Germania — noua doctrină Trump reprezintă o amenințare existențială care ar putea necesita o confruntare directă.
Acea confruntare ar putea veni chiar anul viitor, odată cu alegerile cruciale din Marea Britanie și Germania, precum și cu posibilitatea unor alegeri anticipate în Franța. În toate aceste țări, partide aliniate cu agenda MAGA — Reform U.K., AfD și Adunarea Națională — sunt pregătite să câștige pe seama centriștilor aflați la guvernare. Iar America, devine clar acum, ar putea interveni pentru a le ajuta.
În prezent, oficialii europeni responsabili de protejarea alegerilor împotriva ingerințelor străine par lipsiți de apetit pentru o confruntare cu Trump.
Comisia Europeană a prezentat recent planurile pentru un „scut al democrației”, menit să protejeze alegerile de dezinformare și interferențe străine. Michael McGrath, comisarul responsabil, a declarat pentru POLITICO că scutul trebuie să fie larg, deoarece Rusia „nu este singurul actor” care ar putea avea „un interes” în influențarea alegerilor.
„Există mulți actori care ar dori să afecteze structura UE și să submineze încrederea în instituțiile sale”, a spus el.
În lumina noii Strategii de Securitate Națională, America condusă de Trump se numără, fără îndoială, printre acești actori.
Însă McGrath a fost diplomatic întrebat fiind — înainte de publicarea strategiei — dacă ar prefera ca liderii americani să nu mai facă campanie în alegerile europene și să nu mai critice democrația europeană.
„Au dreptul la opiniile lor, dar noi avem propriile standarde și aplicăm propriile valori și abordarea europeană în afacerile internaționale și diplomația internațională”, a răspuns el. „Nu comentăm și nu intervenim în chestiunile interne ale unui partener apropiat precum Statele Unite.”
