Orice dovadă că Rusia a încercat să influențeze alegerile într-un stat NATO ar expune o formă de atac hibrid care vizează slăbirea alianței din interior.
Așa-numitele „operațiuni de influență politică”, care pot folosi rețelele de socializare pentru a amplifica șansele unui anumit candidat, sunt în mod deliberat dificil de atribuit – ambiguitatea fiind parte integrantă a sistemului, care îl face atât de greu de apărat.
Cu toate acestea, aliații încearcă să identifice mai bine tentativele, în special ale Rusiei, de a viza statele membre cu campanii de informare destinate să intervină în alegeri pentru a sprijini politicieni și partide politice sceptice față de NATO și mai favorabile față de Vladimir Putin.
De aceea, evenimentele din România – unde o instanță superioară tocmai a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din cauza îngrijorărilor privind o operațiune de interferență – vor suna cu siguranță clopotele de alarmă în capitalele NATO.
Georgescu a acuzat guvernul de disperare
Primul tur a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta relativ necunoscut, care a fost acuzat de critici că este anti-NATO și un admirator al președintelui Rusiei.
Însă Georgescu a spus pentru Sky News că „sunt un patriot și un lider, dar nu sunt un fan al domnului Putin”.
Succesul său electoral improbabil a fost alimentat de o combinație de retorică populistă, anti-establishment și o campanie de social media extrem de eficientă, în special pe TikTok.
Totuși, autoritățile române au susținut că Rusia a lansat un „atac hibrid” asupra țării pentru a sprijini șansele lui Georgescu, amplificând sloganurile campaniei sale pe rețelele sociale.
Chiar și documente de informații au fost desecretizate, sugerând că el ar fi beneficiat de o operațiune de influențare în masă – desfășurată din afaceri – pentru a interveni în rezultatul votului.
Întrebat despre acest lucru de către Adam Parsons de la Sky News, Georgescu a acuzat guvernul de disperare.
Totuși, decizia Curții Constituționale a României de a interveni și de a anula rezultatele adaugă un nou nivel de gravitate – și risc – crizei.
Dacă se dovedește interferența rusă, aceasta ar însemna că Kremlinul a încercat să atace NATO într-un mod semnificativ, sub pragul unui război convențional – o mișcare care ar necesita cu siguranță un răspuns similar, neconvențional, din partea aliaților.
În același timp, însă, anularea voturilor va declanșa cu siguranță acuzații conform cărora autoritățile române însăși dăunează proceselor democratice ale țării.
