Prețul aurului a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de dolari pe uncie, duminică seară, pe fondul unei curse a investitorilor către active de refugiu, pe măsură ce s-au amplificat temerile că președintele american Donald Trump destabilizează relațiile cu aliați-cheie ai SUA, de la Europa până la Canada.
În primele 26 de zile ale acestui an, prețul aurului a crescut cu 15%, într-un raliu istoric care continuă un an 2025 record, când aurul s-a apreciat cu 65% — cea mai mare creștere anuală din 1979, scrie CNN.
Aurul este considerat tradițional un refugiu în perioade de incertitudine și un barometru al anxietății piețelor. Această ultimă explozie a prețului a fost alimentată de o serie de decizii interne și externe ale lui Trump care au destabilizat piețele — de la amenințările (ulterior retrase) cu tarife vamale împotriva aliaților NATO din cauza Groenlandei, la operațiunea militară din Venezuela și până la ancheta penală deschisă împotriva președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell.
Cererea a fost susținută și de slăbirea dolarului american, inflația peste așteptări, prognozele privind noi reduceri ale dobânzilor de către Fed în acest an, precum și de achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale din întreaga lume.
Aurul a crescut cu 1,4% duminică, ajungând la 5.058 de dolari pe uncie troy, la ora 20:14 (ET).
Argintul, un alt activ de refugiu aflat în creștere, s-a apreciat cu 4,5%, până la 107,8 dolari pe uncie. La fel ca aurul, argintul a avut anul trecut cea mai bună performanță din 1979, cu o creștere a prețului de 141%.
În ciuda depășirii pragului de 5.000 de dolari, analiștii rămân în mare parte optimiști, susținând că prețul aurului ar putea continua să crească pe fondul incertitudinilor persistente.
Înainte de acest raliu record, analiștii Goldman Sachs și-au majorat estimările privind prețul aurului la 5.400 de dolari pe uncie, invocând interesul investitorilor din sectorul privat pentru metalul galben, pe fondul „incertitudinilor persistente ale politicilor globale”, potrivit unei note de cercetare publicate săptămâna trecută de banca de investiții.
Incertitudinea alimentează boom-ul
La mai puțin de o lună de la începutul lui 2026, schimbările bruște de politică ale lui Trump au amplificat incertitudinile geopolitice și au zguduit piețele, determinând investitorii să parieze masiv pe metalele prețioase.
Prețul aurului a crescut după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA și după amenințările lui Trump la adresa regimului iranian, în contextul unei reprimări sângeroase a protestelor.
Trump și-a intensificat, de asemenea, retorica privind anexarea Groenlandei și a amenințat cu reaprinderea unui război comercial global prin tarife vamale impuse aliaților europeni care s-au opus planurilor sale. Deși președintele american a făcut ulterior un pas înapoi și a susținut că a fost atins un acord miercuri, piețele au rămas neliniștite din cauza imprevizibilității Casei Albe.
Sâmbătă, Trump a amenințat că va impune tarife de 100% importurilor din Canada, dacă statul vecin ar încheia un acord comercial cu China — lucru pe care Ottawa a declarat că „nu are nicio intenție” să îl facă.
Pe plan intern, președintele SUA a reluat atacurile la adresa lui Jerome Powell, șeful Rezervei Federale. Procurorii federali au deschis la începutul lunii o anchetă penală împotriva acestuia, punând sub semnul întrebării independența politică a băncii centrale.
Toate aceste evoluții au sporit nervozitatea investitorilor și au accelerat fuga către metalele prețioase.
