Secretarul de stat american Marco Rubio și miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Marii Britanii au convenit, într-o convorbire telefonică, să stabilească sfârșitul lunii august ca termen limită pentru încheierea unui acord nuclear cu Iranul, a relatat Axios, citând trei persoane familiarizate cu discuțiile.
Dacă nu se ajunge la un acord, țările UE3 intenționează să utilizeze mecanismul snapback, care ar restabili toate sancțiunile Consiliului de Securitate al ONU ridicate în temeiul acordului nuclear din 2015.
Dacă se folosește acest mecanism, sancțiunile sunt reinstaurate automat la 30 de zile de la activarea sa. Acesta expiră în octombrie (la 10 ani de la introducerea sa), iar țările europene doresc să îl facă înainte ca Rusia să preia controlul asupra Consiliului de Securitate al ONU în aceeași lună.
Oficialii americani și europeni consideră mecanismul snapback ca pe un instrument de presiune asupra Teheranului și ca pe un plan de rezervă în cazul în care diplomația eșuează, scrie Axios.
Potrivit surselor publicației, coordonarea privind mecanismul snapback a fost discutată în conversația dintre Rubio și miniștrii „troicii europei”.
Ce prevede acordul
În viitorul apropiat, țările europene intenționează să transmită Teheranului ideea că Iranul poate evita revenirea sancțiunilor dacă ia măsuri pentru a restabili încrederea în programul său nuclear – de exemplu, prin reluarea cooperării cu AIEA sau organizarea scoaterii din țară a aproximativ 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%.
Iranul susține că țările occidentale nu au nicio bază legală pentru a restabili sancțiunile și amenință că se va retrage din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) ca răspuns.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat pe 14 iulie că Teheranul va oferi un răspuns proporțional la activarea mecanismului de snapback de către țările UE3.
În iulie 2015, acordul nuclear cu Iranul (Planul comun cuprinzător de acțiune) a fost semnat de Iran, pe de o parte, și de Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania, pe de altă parte.
În 2018, Donald Trump, în timpul primului său mandat de președinte, a retras unilateral Statele Unite din acord, pe baza informațiilor despre dezvoltarea programului nuclear iranian. În al doilea mandat al lui Trump, Statele Unite au început negocieri indirecte cu Iranul și cer acum ca Republica Islamică să nu dețină arme nucleare și insistă să încheie programul său de îmbogățire a uraniului. Iranul, la rândul său, susține că nu dezvoltă arme nucleare.
