Echipa Arhivei de Imagine a Muzeului Ţăranului a făcut o descoperire uimitoare: o fotografie color realizată prin procedeul autocromiei în spaţiul românesc înainte de Primul Război Mondial.
Fotografia, care se află într-o stare de conservare excepțională, este una dintre puținele imagini color din acea perioadă care s-au păstrat până în zilele noastre.
Potrivit MNTR, aceasta este poate singura fotografie color a unui interior de muzeu românesc de la început de secol XX documentată până în prezent – şi cu siguranţă una dintre foarte puţinele imagini cunoscute ale primei expuneri a Muzeului de Artă Naţională în localul vechii Monetării de la Şosea (1907-1912).
Procedeul Autochrome Lumière reprezintă unul dintre primele procedee viabile de realizare a fotografiilor color. A fost patentat de fraţii Lumière (inventatorii cinematografului) la 1903, devenind însă disponibil comercial abia din 1907. Procedeul se baza pe modelul aditiv de combinare a culorilor (roşu, galben, albastru).
Suportul de sticlă era mai întâi tratat cu o peliculă de amidon pigmentat aleatoriu la nivel microscopic, într-aşa fel încât moleculele de amidon colorate acţionau ca un filtru de culoare; peste acest strat era aplicată emulsia fotosensibilă. Obiectul fotografic rezultat era, în esenţă, un diapozitiv pe sticlă care putea fi privit, de preferinţă, cu ajutorul unui diavizor.
„În spaţiul românesc, autocromiile au fost şi rămân o raritate. Ştiam de mai multă vreme că Muzeul de Artă Naţională şi Etnografie al lui Tzigara-Samurcaş comandase la începutul anului 1910 fotografului bucureştean Franz Duschek Jr. „patru clişeuri în culori după sistem Lumière” cu vederi din muzeu – ceea ce era în sine o informaţie interesantă pentru circulaţia timpurie a procedeului în spaţiul românesc, dar autocromiile nu păreau să fi lăsat nici o urmă în evidenţa istorică a Arhivei.
Am descoperit prima şi deocamdată singura autocromie conservată în Arhiva de Imagine în cursul procesului de cercetare sistematică a fondului nostru de clişee pe sticlă (alb-negru): autocromia fusese inventariată astfel la începutul anilor ’50 şi de atunci nimeni n-o recunoscuse ca atare”, a spus Theodor Ulieriu-Rostás, cercetător în cadrul Arhivei de Imagine.
