În faza sa actuală, războiul purtat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului și a aliaților săi a devenit un teren de testare pentru două concepte concurente de escaladare militară, fiecare riscând să se transforme într-o capcană.
De o parte, Donald Trump și Benjamin Netanyahu nu au reușit până acum să își atingă obiectivele strategice, definite vag și schimbătoare. Deși în primele atacuri au fost uciși liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și alți lideri importanți, regimul clerical a rămas la putere, iar stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului nu este securizat. În același timp, loviturile aeriene se intensifică și vizează tot mai multe ținte.
Răspunsul Teheranului este o „escaladare orizontală”, pregătită de mult timp de regim, menită să extindă conflictul din punct de vedere geografic – prin atacuri asupra statelor din Golf – dar și să crească costurile pentru Washington și pentru economia globală, în special în sectorul energetic.
Următoarele zile și săptămâni ar putea oferi lecții importante, inclusiv despre puterea militară a SUA într-o lume din ce în ce mai fragilă și multipolară.
Diferența dintre succesul tactic și obiectivele strategice
Experții avertizează în special asupra riscului unei „capcane a escaladării” – situația în care atacatorul este atras într-un conflict mult mai complex, de durată și costisitor decât cel anticipat inițial. Această capcană apare din diferența tot mai mare dintre nivelul tactic și cel strategic al campaniei SUA–Israel.
Pe scurt, nivelul tactic se referă la sarcini militare concrete – cum ar fi loviturile aeriene care își ating țintele – iar aici campania a avut succes. Nivelul strategic se referă însă la atingerea obiectivelor politice și de securitate națională ale războiului și la costul acestora.
„Există mai multe etape ale capcanei escaladării”, spune Robert Pape, istoric american care a studiat limitele puterii aeriene și a consiliat mai multe administrații americane, conform The Guardian.
„Atacul inițial a fost, din punct de vedere tactic, aproape 100% un succes. Problema apare atunci când acest succes nu duce la rezultate strategice… și astfel intri în a doua etapă a capcanei.”
Iranul încearcă să extindă conflictul
Potrivit lui, în acest moment atacatorul încă deține superioritatea în escaladare, ceea ce duce la intensificarea acțiunilor militare. Dacă nici acest lucru nu produce rezultatul strategic dorit, se ajunge la a treia etapă – o criză majoră, în care sunt luate în calcul opțiuni mult mai riscante.
„Aș spune că acum suntem în etapa a doua și la limita intrării în etapa a treia”, explică expertul.
El consideră că administrația Trump a fost fascinată de succesul atacului inițial și a dezvoltat o „iluzie a controlului”, bazată pe precizia armelor americane. Acest lucru ar fi împins Iranul către propriul model de escaladare, cu impact economic și politic global mult mai larg.
Prin atacurile asupra statelor din Golf și asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, Iranul a demonstrat că poate crește costurile războiului pentru Washington mult peste capacitatea sa militară de a răspunde direct la ofensiva SUA–Israel.
„Aceste atacuri sunt concepute pentru a crea tensiuni între SUA și statele din Golf și, în același timp, între guvernele din Golf și propriile lor societăți”, spune Pape.
„Publicul din statele din Golf începe să se întrebe: «De ce plătim prețul unui război care pare determinat de politici expansioniste ale Israelului?»”
Riscul unei escaladări și mai mari
Israelul a semnalat deja o nouă escaladare. Ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat joi că a ordonat armatei să pregătească extinderea operațiunilor în Liban, unde Israelul se confruntă cu Hezbollah, susținut de Iran, și că armata ar putea „ocupa teritorii” dacă tirurile de rachete nu încetează.
Robert Malley, fost trimis special al SUA pentru Iran și negociator principal în discuțiile nucleare cu Teheranul, consideră că modul în care SUA vor continua războiul – și nivelul de escaladare sau de-escaladare – va fi determinat mai puțin de strategii clare și mai mult de psihologia lui Donald Trump.
„La un moment dat va exista probabil o cale de ieșire, dar pot imagina ca escaladarea să ajungă la niveluri pe care nici nu le-am fi luat în calcul acum o lună… trupe la sol, atacarea infrastructurii de bază, ocuparea unor părți din Iran sau colaborarea cu grupuri kurde ori alte grupuri etnice. Toate acestea ar reprezenta o escaladare într-un mod diferit.”
