Anunțul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căruia UE va analiza posibilitatea acordării unui statut de „membru asociat” Canadei, a luat prin surprindere statele membre și a stârnit îngrijorări în rândul guvernelor cu privire la potențialele compromisuri pe care le-ar presupune o astfel de decizie, scrie Politico.
În timpul discursului anual privind Starea Uniunii, susținut la Strasbourg, von der Leyen a propus consolidarea relațiilor cu Ottawa, argumentând că este nevoie „să ne regândim urgent parteneriatele” și „să construim coaliții globale pentru reziliența și democrațiile noastre”.
Canada, care se află într-un război comercial tot mai intens cu administrația președintelui american Donald Trump, ar urma să înceapă procesul de „deschidere a ușii” pentru a deveni „primul membru asociat al UE”.
Mesajul a luat însă prin surprindere capitalele europene, care nu fuseseră consultate pentru a-și da acordul asupra ideii înaintea discursului, au declarat trei diplomați, sub protecția anonimatului.
Acordarea statutului de membru al UE este o responsabilitate a Consiliului European, iar în prezent nu există niciun model pentru statutul de membru asociat.
Nimeni nu știe cu adevărat ce înseamnă
„Nimeni nu știe cu adevărat ce înseamnă”, a declarat unul dintre diplomați, implicat în ultimele zile în discuțiile cu Comisia privind relațiile cu Canada.
„Statele membre au încercat să tempereze așteptările. Există numai sentimente pozitive față de Ottawa, dar trebuie să știm care sunt detaliile”, a adăugat acesta.
Un al doilea diplomat a fost și mai tranșant. Acesta a anticipat că statului Canada i-ar putea fi oferit echivalentul acordurilor aprofundate și cuprinzătoare de liber schimb ale UE, un mecanism de acces pe piață oferit Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, însă există puțin sprijin pentru o integrare economică sau politică suplimentară.
„Statele membre nu vor fi de acord cu nimic altceva”, a declarat diplomatul.
Un al treilea diplomat a afirmat că orice statut de membru asociat ar necesita modificarea tratatelor fundamentale ale UE, ceea ce ar fi „imposibil” în lipsa sprijinului necesar.
Made in Canada ar putea fi o problemă
Printre potențialele probleme care ar apărea dacă relația ar merge mai departe se numără, potrivit diplomaților, politica „Made in Canada”, care ar putea intra în conflict cu regulile pieței unice, industria siderurgică a Canadei, care concurează cu cea europeană, taxarea exporturilor de automobile din UE și regulile canadiene care limitează importurile de băuturi alcoolice europene, precum și diferențele de reglementare privind produsele modificate genetic.
Cancelarul german Friedrich Merz a propus anterior un „statut de membru asociat” ca modalitate de apropiere a Ucrainei de UE. Ideea a fost însă respinsă de Kiev și nu a reușit să obțină sprijinul celorlalți lideri europeni.
Ambasadorii statelor membre s-au întâlnit săptămâna trecută cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului European, iar în cadrul discuțiilor a existat un acord larg privind necesitatea unor relații mai strânse cu Canada. Printre susținători s-au numărat inclusiv reprezentanți ai unor guverne de dreapta, de regulă mai prudente în privința unor inițiative care l-ar putea nemulțumi pe Donald Trump.
Reacționând la anunț, ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, a declarat că „extinderea Uniunii noastre cu membri cu drepturi depline și, poate, membri asociați este în interesul nostru strategic”.
Eurodeputații din plen au fost însă mai puțin convinși.
Eurodeputata Manon Aubry, din grupul Stângii, a întrebat-o pe Ursula von der Leyen: „Cine v-a acordat un mandat democratic și popular pentru asta?”
